Productivitatea muncii în industrie se anticipează să urce cu 6% în al treilea trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, și să ajungă la un avans de 2% la nivelul primelor nouă luni, conform „Anchetei de conjunctură – trimestrul III 2025”, cu prelucrări pe baza datelor INS, publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP).
Evoluția este explicată nu atât prin restructurarea personalului, cât și prin accelerarea ritmului de producție și optimizarea proceselor industriale, conform documentului, care estimează următoarele rezultate pentru T3:
- Creștere a volumului producției industriale cu 1,2%
- O reducere a numărului de salariați din industrie cu 0,8%.
Astfel, deși industria românească a intrat în 2025 cu o tendință negativă, pe fondul incertitudinilor economice, trimestrul al treilea este anticipat ca unul al redresării, atât pentru producție, cât și pentru productivitatea muncii.
Revenirea are loc într-un context de restructurare a resurselor umane, cu scăderi ale numărului de salariați, dar și creșteri semnificative ale productivității, mai ales acolo unde restructurarea a fost corelată cu adaptarea la cererea pieței, conform datelor documentului.
Demn de menționat e un lucru esențial pentru economie: în ultimul an, gradul de ocupare a scăzut vertiginos, în cel mai rapid ritm de după pandemie – potrivit unei analize CursDeGuvernare. (AICI-LINK, comparativ cu statele UE)
Prognoza pentru T3 se bazează pe rezultatele din primul trimestru al anului, menționează documentul:
- Datele statistice consemnează o creştere de 4,6% a producţiei industriale şi o reducere de 0,7% a numărului de salariaţi din industrie, în perioada aprilie – iunie 2025, comparativ cu trimestrul I 2025, s-a înregistrat o majorare de 5,1% a productivităţii muncii.
- La nivelul trimestrului II 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, productivitatea muncii a crescut cu 1,8%, în contextul unei ușoare scăderi a producției industriale (-0,2%) și a reducerii cu 1,9% a numărului mediu de salariaţi pe total industrie.
- Analizând evoluția pe semestru, productivitatea a înregistrat o creștere marginală de 0,1% față de perioada – iunie 2024, semnalând o utilizare mai eficientă a resurselor, în condițiile ajustării gradului de ocupare.
Tabloul conturat indică un proces de ajustare structurală moderată, în care dinamica forței de muncă rămâne descendentă, iar productivitatea înregistrează creșteri semnificative. Evoluțiile indică o etapă de optimizare a resurselor, în paralel cu consolidarea capacităților de producție și adaptarea la cererea internă și externă.
Aceste mișcări din industrie pot fi privite ca simptom al unei faze de ajustare ciclică: producția se stabilizează, dar la un nivel inferior celui din 2024, în timp ce piața muncii se contractă, reflectând o cerere totală mai scăzută.
„Pe termen scurt, performanţa sectorul industrial va depinde de capacitatea sa de a gestiona eficient costurile și de a echilibra producția cu cererea atât pe piața internă, cât și pe cea externă. Adaptarea flexibilă la schimbările economice este esențială pentru menținerea stabilității financiare și a competitivității”, arată studiul.
Dinamica ocupării în industrie – scădere suplimentară a locurilor de muncă
Pentru trimestrul III, agenții economici estimează o reducere suplimentară de 0,8% față de trimestrul anterior și de 2,2% față de trimestrul III 2024.
Pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, numărul mediu de salariați este anticipat a fi mai mic cu 1,9% față de aceeași perioadă din 2024.
Scăderea ocupării este asociată cu procese de eficientizare operațională și restructurare sectorială, în special în ramurile afectate de cererea externă sau de presiuni competitive.
Cele mai accentuate reduceri se consemnează în:
- extracția petrolului brut și a gazelor naturale (-3,6%)
- întreținerea și instalarea echipamentelor (-3,3%)
- industria auto (-2,6%)
Unele ramuri cu cerere stabilă au raportat creșteri ușoare ale numărului de salariați:
- fabricarea băuturilor (+1,5%)
- activitățile anexe extracției (+0,7%).
Productivitatea muncii – principala sursă de creștere
Creșterea productivității derivă, în principal, din reducerea gradului de ocupare concomitent cu reluarea ritmului producției industriale (+4,0% față de T3 2024).
Această corelație confirmă faptul că, în contextul actual, industria își ajustează capacitatea de producție pentru a răspunde eficient la fluctuațiile cererii, fără o expansiune semnificativă a resurselor umane.
Analiza pe termen mediu (primele nouă luni din 2025) arată că o creștere cumulată a productivității muncii cu 2% este corelată cu un avans al cifrei de afaceri cu 2,6% și cu păstrarea stabilității în volumul producției industriale, în pofida reducerii cu 1,9% a numărului de salariați.
Menționăm contrastul dintre sectoare: jumătate dintre ramurile industriale au avut creșteri notabile de productivitate, în timp ce alte ramuri au consemnat scăderi semnificative.
Ramurile cu cele mai mari avansuri ale productivității:
- extracția minereurilor metalifere (+23,7%)
- fabricarea produselor farmaceutice (+20,2%)
- fabricarea de mobilă (+16,9%)
- producția de cocserie (+11,3%).
Industriile cu presiuni structurale și cerere scăzută au înregistrat reculuri semnificative:
- industria textilă (-18,0%)
- metalurgia (-12,0%)
- fabricarea de mașini și echipamente (-9,7%).
Costurile unitare cu forța de muncă și presiunile salariale
În paralel cu evoluțiile de productivitate, costul unitar cu forța de muncă a înregistrat o creștere cumulată de 8,0% în perioada ianuarie–septembrie 2025, susținută de o majorare a salariului net mediu de 10,2%. Raportul dintre creșterea salarială și avansul productivității (2,0%) relevă persistența unor presiuni salariale în industrie, în pofida tendinței de raționalizare a personalului.
Pe termen scurt, aceste evoluții sugerează o compensare parțială a creșterii costurilor prin eficientizarea producției și utilizarea mai intensivă a tehnologiilor. Cu toate acestea, dacă ritmul creșterii salariale va depăși cel al productivității, competitivitatea sectorului industrial ar putea fi afectată, în special în segmentele orientate către export.
Metodologia
Ancheta economică de conjunctură în sectorul industrial se realizează pe baza răspunsurilor agenţilor economici intervievaţi referitor la nivelul producţiei industriale, a comenzilor, stocurilor şi preţurilor, poate contribui la fundamentarea de prognoze pe termen scurt.
Folosește un eşantion de agenţi economici (selectaţi de CNSP din bilanţurile contabile depuse la Ministerul Finanţelor) care răspund la un chestionar elaborat în cadrul direcțiilor de specialitate ale instituției.
Eşantionul este alcătuit după o metodologie bine determinată, bazată pe metoda de sondaj pe grupe de natură stratificată la care s-a ţinut cont de dimensiunile întreprinderii (număr de personal), ponderea grupei în producţia ramurii industriale şi ponderea ramurii în total producţie industrială. Pentru anchetele de conjunctură realizate în anul 2025 s-a stabilit un eşantion de 507 agenţi economici din sectorul industrial, fiind rezultatul unei rate de sondaj de 15,2% şi un grad de acoperire de 62,3%.
Spre deosebire de celelalte sondaje pe termen scurt (sondaje realizate de Institutul Naţional de Statistică şi Banca Naţională a României) care au la bază aprecierea de către cei intervievaţi a tendinţei de evoluţie, prin încadrarea sa în categorii ca ascendent, stabilitate, descendent, operându-se cu solduri conjuncturale, prezenta anchetă abordează încadrarea evoluţiei fiecărui indicator în plafoane de creştere/descreştere prestabilite, permiţând astfel o cuantificare sub formă de procent a tendinţelor viitoare. Intervalele luate în considerare ca fiind posibile pentru creştere sau scădere, sunt stabilite avându-se în vedere evoluţiile recente şi cele viitoare ale unor parametri.
(Citește și: ”Alarmă nouă: Scădere bruscă a gradului de ocupare – în cel mai mare ritm de după pandemie. Industria – victima principală. IT-ul pierde și el 30.000 de joburi. Către ce se îndreaptă piața muncii? O comparație cu statele UE”)
(Citește și: Inflația industrială a accelerat în august până la 3,2% – urmează transferul în prețurile de consum)
****
