Atât telecomunicațiile, cât și comerțul internațional se bazează pe cabluri care conectează continentele pe fundul oceanului. Într-o lume în schimbare, puterile asiatice și europene caută modalități de a le proteja de acte de sabotaj, potrivit unei analize DW.
Rețeaua mondială de cabluri submarine se întinde pe aproximativ 1,4 milioane de kilometri și transportă peste 95% din traficul internațional de internet, însă rămâne vulnerabilă atât la avarii accidentale, cum ar fi cele provocate de ancorele navelor, cât și la acte deliberate de sabotaj.
Incidente recente din Marea Baltică și Marea Roșie au subliniat fragilitatea acestor cabluri. Factorii de decizie politică organizează acum inițiative internaționale pentru a proteja sistemul.
„Trebuie să lucrăm împreună pentru a apăra întreaga rețea”, a declarat ministrul apărării din Singapore, Chan Chun Sing, la dialogul IISS Shangri-La, principalul forum de securitate din Asia, la începutul acestei luni.
„Nu are rost să încerci să protejezi integritatea și securitatea unui cablu submarin privind doar un punct. Ambele capete trebuie să fie sigure”, a adăugat el.
Națiunile NATO patrulează Marea Baltică pe fondul defecțiunilor la cabluri
În februarie 2024, mai multe cabluri din Marea Roșie au fost secționate după ce ancorele unei nave de marfă scufundate de milițiile Houthi au fost târâte pe fundul mării. Avaria a cauzat o reducere semnificativă a capacității de internet între Europa și Asia, perturbând totul, de la tranzacții financiare până la videoconferințe.
Între timp, Europa s-a confruntat cu o serie de defecțiuni similare în Marea Baltică, mulți oficiali occidentali sugerând că aceste cabluri au fost avariate intenționat de nave legate de Rusia. Experții avertizează însă că nu există dovezi clare privind o avariere deliberată.
Începând din ianuarie, unii membri NATO și-au extins desfășurările de fregate, avioane de patrulare maritimă și drone navale pentru a efectua misiuni regulate de supraveghere a cablurilor în zonele maritime vitale.
Beijingul folosește proiectele de cabluri ca mijloc de presiune în disputele navale
În Asia de Sud-Est, infrastructura submarină se confruntă, de asemenea, cu tensiuni geopolitice similare. În februarie, oficialii taiwanezi au reținut o navă cu echipaj chinez după ce un cablu de comunicații submarine a fost avariat în apropierea insulei autoguvernate, pe care China o consideră o provincie separatistă. De asemenea, China a exercitat tot mai multă presiune asupra consorțiilor de cabluri care instalează noi conexiuni din Japonia prin Marea Chinei de Sud, cerându-le să obțină „permisiunea” Beijingului — o mișcare prin care își întărește revendicările asupra apelor disputate la nivel internațional.
„Aceasta este doar o altă modalitate prin care China încearcă să-și afirme suveranitatea asupra Mării Chinei de Sud”, a declarat pentru DW Zachary Abuza, profesor la National War College din Washington.
Potrivit unei analize publicate săptămâna aceasta de revista Nikkei Asia, cu sediul la Tokyo, China dezvoltă, de asemenea, „dispozitive avansate de tăiere a cablurilor, capabile să țintească cabluri blindate la adâncimi fără precedent”.
Țările din Asia de Sud-Est sunt, de asemenea, îngrijorate că aceste cabluri ar putea fi amenințate de dezastre naturale, ceea ce le-ar putea costa accesul la proiecte noi sau extinse de energie regenerabilă, precum parcurile eoliene offshore.
Potrivit Nikkei Asia, investițiile în sectorul cablurilor electrice submarine sunt estimate să ajungă la 1,95 miliarde de dolari (1,7 miliarde de euro) până în 2030.
Hanoi, „prudent să nu supere China”
Vietnamul, o țară cu 90 de milioane de locuitori deservită de doar cinci cabluri submarine, a pierdut până la 75% din capacitatea de date în februarie 2023, când toate cele cinci cabluri au suferit avarii parțiale sau totale. În iunie anul trecut, trei dintre cele cinci cabluri de internet submarine au cedat din nou.
Cauza acestor întreruperi rămâne neclară, cel puțin oficial. Alexander Vuving, profesor la Centrul de Studii de Securitate Asia-Pacific Daniel K. Inouye din Honolulu, a declarat pentru DW că Hanoi este „prudent să nu supere China și tinde să respingă suspiciunile că avariile cablurilor ar fi fost deliberate”.
„Ei susțin că acele cabluri se află într-una dintre cele mai aglomerate rute de transport maritim din lume, așa că există șanse mari ca vasele de pescuit să le avarieze accidental”, a adăugat Vuving. „Totuși, acest argument lasă fără răspuns întrebarea de ce rata incidentelor a crescut brusc în ultimii ani.”
Vietnam nu vrea să depindă nici de China, nici de SUA, dar nici să fie prins în competiția dintre cele două puteri
Vietnamul intenționează să adauge până la patru noi cabluri în următorii ani pentru a îmbunătăți semnificativ viteza conexiunilor și alimentarea cu energie, pe măsură ce țara își propune să avanseze spre producția de tehnologie de înaltă calitate.
Hanoi a încurajat companiile vietnameze de telecomunicații să conducă acest demers. Totuși, instalarea cablurilor submarine este costisitoare, iar firmele vietnameze caută investiții externe, în principal din China și SUA.
„Mulți din Vietnam văd această situație ca pe o capcană fără ieșire, deoarece nu vor să depindă nici de China, nici de SUA și, cu siguranță, nu vor să fie prinși în competiția dintre cele două puteri”, a declarat Vuving pentru DW. „Companiile europene ar putea ajuta Vietnamul să iasă din această situație paradoxală. Același lucru este valabil și pentru alte țări din Asia de Sud-Est.”
Bruxelles-ul lucrează la o „diplomație a cablurilor”
Alcatel Submarine Networks din Franța este considerată adesea lider mondial în instalarea de cabluri submarine, iar mai multe companii europene dețin flote importante de nave specializate în reparația cablurilor.
În februarie, UE a publicat Planul de Acțiune pentru Securitatea Cablurilor, prin care a cerut Bruxelles-ului să „dezvolte și să implementeze o diplomație avansată a cablurilor”.
„În ceea ce privește gestionarea incidentelor,” se arată în plan, „[UE] ar trebui să îmbunătățească schimbul de informații cu parteneri, cum ar fi cei din Indo-Pacific, care se confruntă cu incidente similare legate de infrastructurile submarine critice.”
La scurt timp după aceea, Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene responsabil cu securitatea, a anunțat că aproape 1 miliard de euro din bugetul UE va fi realocat pentru a consolida supravegherea cablurilor submarine și pentru a crea o flotă de nave de urgență pentru reparații.
China domină deja rețeaua de cabluri din Asia de Sud-Est
„Chiar dacă europenii ar putea ajuta la construirea unei infrastructuri mai ample de cabluri submarine în Asia de Sud-Est, China deja domină rețeaua de cabluri submarine din regiune”, a declarat pentru DW Joshua Kurlantzick, cercetător senior pentru Asia de Sud-Est la Consiliul pentru Relații Externe.
„Ar fi nevoie de un efort masiv și extrem de costisitor din partea Europei pentru a ajunge măcar aproape de a înlocui rețeaua Chinei, iar eu nu cred că Europa își permite asta”, a adăugat el.
În plus, ar putea exista o reacție negativă din partea Statelor Unite, care par să creadă din ce în ce mai mult că europenii ar trebui să se retragă din regiunea Indo-Pacific.
Vorbind la summitul Shangri-La Dialogue la începutul acestei luni, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a susținut că statele europene ar trebui să își limiteze implicarea și investițiile în regiuni precum Asia de Sud-Est, pentru a se concentra exclusiv pe apărarea Europei.
Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a respins această idee a doua zi, argumentând că „este o iluzie să credem că teatrele de securitate din Indo-Pacific și Europa nu sunt interconectate”.
Ea a făcut apel la cooperare între Europa și Asia împotriva „flotelor fantomă” clandestine și la revizuirea legislației privind securitatea maritimă pentru a proteja rețelele de cabluri submarine.
(Citește și: ”China a dezvoltat un robot care poate tăia cabluri subacvatice și destabiliza rețele de comunicații globale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
