NATO a lansat oficial marți misiunea de protejare a cablurilor submarine esențiale din Marea Baltică, supranumită, scrie BBC, ”Santinela Baltică”.
Misiunea include fregate, avioane de patrulare și o flotă de drone navale pentru supravegherea sporită a navelor din zonă.
Măsura a fost luată după ce mai multe astfel de echipamente au fost distruse sau avariate, anul trecut. Anunțul a fost făcut în cadrul unui summit organizat la Helsinki, la care au participat reprezentanți din toate țările NATO de la Marea Baltică (Finlanda, Estonia, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia).
Mobilizare generală pentru Baltica
Secretarul general NATO a declarat că misiunea ”Santinela Baltică” va include desfășurarea unor avioane de patrulare, nave de război și drone, pentru creșterea siguranței infrastructurii subacvatice. Mark Rutte a avertizat că NATO va răspunde cu fermitate la provocări, inclusiv prin confiscarea navelor care desfășoară acțiuni de sabotaj.
Deși Rusia nu a fost menționată direct ca fiind responsabilă pentru aceste incidente, Rutte a subliniat că NATO își va intensifica monitorizarea “flotei fantomă” a Moscovei – nave a căror proprietate este greu de urmărit, utilizate pentru a ocoli sancțiunile asupra transportului produselor petroliere.
Rutte a atras atenția asupra impactului grav pe care îl pot avea astfel de incidente asupra infrastructurii subacvatice, subliniind că peste 95% din traficul global de internet se desfășoară prin astfel de cabluri, precizând: “1,3 milioane de kilometri de cabluri asigură zilnic tranzacții financiare în valoare de aproximativ 10 trilioane de dolari”.
Avariile aduse infrastructurii submarine din Marea Baltică au devenit tot mai frecvente, în ultimele luni. În decembrie, un cablu electric dintre Finlanda și Estonia a fost deteriorat, iar autoritățile finlandeze au reținut petrolierul Eagle S, era suspectat că reprezenta o amenințare pentru alte cabluri electrice și conducte de gaz din zonă.
Miniștrii și liderii europeni au exprimat îngrijorări serioase legate de aceste incidente. Ministrul de externe estonian a afirmat că frecvența avariilor “ridică îndoieli serioase că ar fi vorba doar despre accidente sau manevre greșite”, în timp ce premierul Suediei a precizat că, deși nu există dovezi directe legate de un sabotaj, “intențiile ostile nu pot fi excluse”.
La rândul său, cancelarul german, Olaf Scholz, a spus că astfel de incidente trebuie considerate parte a unei strategii hibride, ce urmărește destabilizarea regiunii.
(Citește și: ”Miza sabotajelor din Marea Baltică: Moscova a încercat să blocheze Letonia, Estonia și Lituania să plece din rețeaua energetică a Rusiei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
