România va împrumuta peste 5 miliarde de euro prin Security Action for Europe (SAFE), noul instrument financiar al UE care pune la dispoziția statelor membre 150 de miliarde de euro, potrivit surselor cursdeguvernare.ro.
Banii din acest Fond vor putea fi folosiți pentru consolidarea capacităților de apărare ale statelor membre, dar și ale Ucrainei, prin achiziții publice comune.
România va beneficia de un termen de rambursare de 40 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani, astfel încât povara ratelor să nu pericliteze echilibrul bugetar.
După aprobarea SAFE – cel mai probabil marți, 27 mai, în Consiliul Afaceri Generale de la Bruxelles – statele membre UE vor avea la dispoziție șase luni pentru a prezenta proiectele pentru care doresc să beneficieze de fonduri.
Primul semnal pentru pregătirea documentației în vederea accesării împrumutului a fost dat pe 30 aprilie de președintele interimar de atunci, Ilie Bolojan.
„În acest sens, s-a format un grup de lucru care va fi condus de Cancelaria Prim-Ministrului și susținut de reprezentanții Ministerelor Apărării și Economiei, care va pregăti aplicația României pentru accesarea acestui credit. Este un credit avantajos, care va avea o durată de rambursare de peste 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani de zile, și, în felul acesta, România își poate îmbunătăți capabilitățile militare în anii următori, fără să fim în situația în care să punem o presiune mare pe bugetul național”, a precizat Ilie Bolojan, după ședința CSAT.
Tot atunci, el a subliniat că un factor important pentru creșterea capacității de apărare a României îl reprezintă realizarea de investiții, „într-o bună parte, prin comenzi către industria de apărare din România, atât industria publică, dar și cea privată”. Pe parcursul lunii mai și, cel mai târziu, în prima jumătate a lunii iunie, deci până la Summitul NATO de la Haga, aceste aspecte vor trebui clarificate și România va prezenta o listă de proiecte pe care le va solicita să fie finanțate prin acest program de creditare SAFE, asigurat de Uniunea Europeană”, a mai spus Bolojan.
Condițiile pentru achiziții comune
SAFE este unul din pilonii planului ReArm Europe/Readiness 2030 al Comisiei Europene, prezentat în martie 2025, care propune mobilizarea a peste 800 de miliarde de euro pentru cheltuieli în domeniul apărări.
Achizițiile comune vor asigura interoperabilitatea forțelor armate ale statelor membre și previzibilitatea pentru industria europeană de apărare, vor reduce costurile și vor crea amploarea necesară pentru consolidarea bazei industriale europene de apărare. Acest lucru este esențial atât pentru competitivitatea, cât și pentru capacitatea de reacție a industriei europene de apărare.
SAFE va oferi împrumuturi pe termen lung (cu o durată maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani pentru rambursarea principalului). Acestea vor fi finanțate din împrumuturi ale UE, ceea ce le face o sursă de finanțare mai rentabilă pentru investițiile publice decât împrumuturile naționale. Împrumuturile vor beneficia de condiții de finanțare avantajoase, datorită bonității ridicate a UE. Comisia Europeană va strânge fondurile în conformitate cu abordarea sa unificată de finanțare, emițând obligațiuni UE și titluri pe termen scurt.
Alocarea pachetului de 150 de miliarde EUR către statele membre va fi determinată de cerere. Statele membre care doresc să beneficieze de împrumuturi vor trebui să prezinte Comisiei un plan european de investiții în industria de apărare. Planul va trebui să includă o descriere a activităților, a cheltuielilor și a măsurilor pentru care statul membru solicită un împrumut, a produselor de apărare pe care intenționează să le achiziționeze și, dacă este cazul, a participării preconizate a Ucrainei la activitățile planificate. Comisia va evalua planurile, care vor include valoarea împrumutului și prefinanțarea. Prefinanțarea va asigura că sprijinul este plătit deja în 2025, acoperind nevoile cele mai urgente, și va constitui până la 15% din împrumut.
Ambasadorii statelor membre au susținut propunerea Comisiei conform căreia, pentru a beneficia de fonduri UE, minimum 65 % din valoarea sistemului de armament achiziționat trebuie să fie fabricat într-un stat membru al UE, în Ucraina sau într-o țară din Spațiul Economic European/Asociația Europeană a Liberului Schimb (SEE/AELS). Restul de 35 % poate proveni din orice țară terță din lume.
Cu toate acestea, unele țări terțe pot contribui cu până la 65 %. Pentru aceasta, ele trebuie să aibă un parteneriat de securitate și apărare (PSA) cu blocul comunitar, ceea ce constituie o condiție prealabilă pentru încheierea unui al doilea acord bilateral care le-ar permite accesul la acest program specific. UE are astfel de parteneriate cu Norvegia, Moldova, Coreea de Sud, Japonia, Albania, Macedonia de Nord și, începând de luna aceasta, cu Regatul Unit, potrivit euronews.com.
Ce domenii sunt sprijinite prin împrumuturi?
Împrumuturile pot sprijini achizițiile comune de produse de apărare, inclusiv capacități de producție și pregătirea infrastructurii.
Accentul ar trebui să se pună pe șapte domenii prioritare de investiții, în conformitate cu prioritățile cele mai urgente în materie de capacități identificate la nivelul UE (și în concordanță cu procesul de planificare a apărării al NATO):
- apărarea aeriană și antirachetă;
- sisteme de artilerie;
- rachete și muniții;
- drone și sisteme anti-drone;
- facilitatori strategici și protecția infrastructurilor critice, inclusiv în ceea ce privește spațiul;
- mobilitatea militară;
- securitatea cibernetică, Inteligența Artificială și războiul electronic.
De ce este SAFE important pentru Ucraina invadată de Rusia
Împrumuturile vor permite sincronizarea bugetară necesară pentru plasarea de comenzi comune, prin achiziții comune efectuate de cel puțin două țări partenere.
Statele membre sunt libere să decidă cu privire la strategia lor de achiziție, inclusiv utilizarea agenților de achiziții pentru proiectele lor de achiziții. Instrumentul va consolida baza tehnologică și industrială europeană de apărare prin asigurarea faptului că respectivele comenzi sunt plasate la întreprinderi stabilite și care au sediul în Uniune (sau în statele SEE-AELS sau în Ucraina).
Ca derogare tranzitorie, statele membre pot utiliza împrumutul pentru achiziții publice naționale, cu condiția ca acesta să fie deschis altor țări și să se ia toate măsurile necesare pentru a extinde beneficiul contractului și la alte țări.
Statele SEE/AELS și Ucraina pot participa la achizițiile publice comune, dar nu vor putea beneficia de împrumuturi prin SAFE.
Statele membre ar trebui să achiziționeze produse eligibile de la entități stabilite și cu sediul în UE, statele SEE/AELS și Ucraina. În cazul consumabilelor de război (produse necomplexe), statele membre vor trebui să se asigure că componentele care reprezintă 65 % din costurile produsului final provin din Uniune/țările SEE-AELS/Ucraina. În cazul sistemelor complexe, se va aplica aceeași regulă, combinată cu necesitatea ca statele membre să se asigure că contractanții controlează în totalitate proiectarea echipamentelor de apărare. Acest lucru are scopul de a ne asigura că nu creăm noi dependențe pentru sistemele complexe.
SAFE ar putea marca „o evoluție foarte importantă” în sprijinul militar acordat de UE Ucrainei, a declarat recent comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius. „Statele membre vor contracta aceste împrumuturi și le vor utiliza pentru achiziții comune împreună cu Ucraina și pentru nevoile Ucrainei”, a precizat Kubilius, pentru The Guardian, referindu-se și la recent încheiatul pact pentru securitate și apărare UE-UK. În opinia comisarului european, „este imposibil să ne imaginăm arhitectura de securitate a Europei fără Marea Britanie, pe de o parte, și fără Ucraina, pe de altă parte”, a afirmat el.
De la revenirea lui Trump la Casa Albă, ajutorul acordat Ucrainei de către SUA a fost suspendat, în timp ce Europa și-a menținut în mod constant sprijinul, accentuând diferența dintre alocările totale: continentul european a alocat în prezent cu 23 de miliarde EUR mai mult decât Statele Unite. Acest lucru reiese din ultima actualizare a instrumentului de monitorizare a sprijinului acordat Ucrainei, care acoperă ajutoarele până în februarie 2025. Țări mai mici, precum Estonia și Danemarca, contribuie în mod disproporționat în raport cu dimensiunea lor economică, în timp ce economii mai mari, precum Germania, Franța și Spania, sunt chemate să joace un rol mai important.
(Citește și: „Industria militară se pregătește să consume/investească 10 mld. euro pe an. Pe ce?”)
***
Urmărește-ne pe Google News
