România a coborât patru locuri în clasamentul global al ecosistemelor de startup-uri realizat de StartupBlink. Țara noastră ocupă locul 48 la nivel mondial, 2025 fiind al 3-lea an de scădere la rând.
În topul global în materie de inteligență artificială România se situează însă pe un surprinzător loc 16 pe plan global și pe primul loc în regiunea balcanică.

Orașele mari din România – poziții bune în clasamente, susținute de baza solidă de educație STEM
Principalele concluzii ale studiului:
- România coboară în clasamentul regional de pe locul 8 pe locul 9 în Europa de Est;
- Șase orașe românești sunt în topul global 1.000: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Iași și Brașov;
- România se clasează pe locul 16 la nivel global și pe locul 1 în Balcani la categoria Inteligență Artificială;
- Bucureștiul a pierdut 7 poziții la nivel global, ajungând pe locul 116 în lume, și a înregistrat cea mai slabă creștere dintre primele 5 ecosisteme de start-up-uri ale României;
- Bucureștiul rămâne totuși în top 10 orașe din Europa de Est, păstrându-și locul 8;
- Cluj-Napoca revine pe o traiectorie ascendentă, cu o creștere de peste 16% și un salt de cinci poziții, ajungând pe locul 385 la nivel global;
- Bucureștiul se remarcă în domeniul Inteligenței Artificiale, unde ocupă locul 1 în Balcani și locul 28 la nivel global;
- Cluj-Napoca se află în top 100 mondial în domeniul dezvoltării web;
- România e pe locul 37 la nivel global în domeniul Software & Data;
- Finanțările totale din 2024 în start-up-uri au fost de doar 44,6 milioane de dolari;
- Din 2015 încoace s-a realizat un singur exit de peste 1 miliard de dolari.

Tot mai multe huburi și acceleratoare de start-uri
Conform studiului, cu ecosistemul său de start-up-uri solid pentru Europa de Est, România le oferă antreprenorilor acces la profesioniști talentați și accesibili, precum și la piața extinsă a Uniunii Europene.
„Țara a devenit cunoscută pentru punctele sale forte în IT și outsourcing, cu huburi de startupuri vibrante în București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași. Mulți angajați locali, freelanceri și lucrători de la distanță contribuie la sectorul IT, lucrând pentru companii străine și valorificând potențialul tehnologic al României”, se arată în studiu.
În afara capitalei, Cluj-Napoca a câștigat recunoaștere ca oraș inteligent emergent și cluster IT.
„Dezvoltatorii locali de ecosisteme din oraș au adoptat o mentalitate globală, înțelegând că o creștere sustenabilă pe termen lung necesită implicare la nivel internațional”, mai menționează autorii studiului.
UiPath – simbol pentru antreprenori
Potrivit acestora, vizibilitatea globală a startupurilor românești a explodat odată cu succesul companiei UiPath, primul unicorn al României și un simbol al scalabilității globale.
„Alte startupuri notabile, precum Elrond (MultiversX), au ajuns de asemenea în prim-plan, deși noi unicorni sunt încă în curs de afirmare. Inițiativele publice precum Start-Up Nation și Start-Up Plus au oferit sprijin valoros companiilor aflate în stadii incipiente. Cu toate acestea, este nevoie de eforturi legislative mai bine structurate pentru a crea un climat investițional competitiv la nivel global. Îmbunătățirea educației antreprenoriale – în special în învățământul secundar și prin programe dedicate – ar consolida suplimentar ecosistemul”, se mai menționează în studiu.
StartupBlink mai arată că România are o bază solidă în educația STEM – știință, tehnologie, inginerie și matematică.
„Accesul la capital în stadiu incipient este limitat” – Provocarea mare: Retenția talentelor
În același timp, finanțarea de stadiu incipient a start-up-urilor rămâne o provocare semnificativă.
„Accesul la capital de tip pre-seed este încă limitat, deși programele sprijinite de guvern, cum ar fi cele legate de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), urmăresc să consolideze peisajul investițiilor private. Un alt punct pozitiv este incubatorul FIX Cluj, care oferă finanțări de până la 50.000 de euro pentru tinerii antreprenori.
Aceste programe sunt deosebit de importante întrucât România – mai mult decât mulți alți membri ai UE – se confruntă cu dificultăți în retenția talentelor. Este nevoie de o strategie public-privată mai coerentă pentru a schimba mentalitatea națională spre antreprenoriat și a reduce dependența de outsourcing”, se mai precizeză în studiul.
Un element încurajator, potrivit StartupBlink, este faptul că încep să prindă contur inițiative colaborative precum ROStartup.
„Această inițiativă comună a realizat Cartea Albă a Ecosistemului Startup din România, pentru a cartografia principalele provocări și oportunități. Între timp, orașe mai mici precum Oradea încep să se afirme ca ecosisteme credibile prin inițiative precum MakeITOradea. (…) Cu o conectivitate excelentă la internet, o rețea în extindere de incubatoare și acceleratoare, și o bază antreprenorială determinată, România este pregătită să atingă noi repere importante în viitorul apropiat”, conchide studiul.
(Citește și: ”Bani sunt – e nevoie de proiecte și curaj: Marile investiții de venture capital și private equity din România: Topul tranzacțiilor din 2024”)
(Citește și: ”Aversiunea la risc a UE o debranșează de economia inovativă, din cauza amânării uniunii piețelor de capital. Companiile inovatoare sunt împinse în SUA, care au o filosofie diferită”)
***