România se plasează pe locul 21 în lume în ceea ce privește prețurile energiei electrice pentru populație, conform unui clasament realizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI), pe baza datelor din 144 de țări.
România are practic o energie mai scumpă de 70 de ori decât cea mai ieftină energie electrică din lume – cea care se vinde populației în Iran – și de 58 de ori mai ieftină decât energia electrică pentru populație cel mai scump vândută în lume, în Insulele Bermude. De menționat că prețurile sunt în dolari/kWh.
Cauzele
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, punctează că prețul ridicat al energiei electrice în România este cauzat de o combinație de factori interni și externi.
Cauzele interne:
– capacități de producție insuficiente sau neoptime: ”În România există perioade în care producția internă nu acoperă cererea, ceea ce duce la importuri scumpe. Pierderile în sistemele de transport și distribuţie sunt foarte mari – în unele zone ajungând până la aproximativ 20%”, arată Chisăliță.
– costuri legate de politici, reglementări şi infrastructură: ”Costul certificatelor de emisii de CO₂ („EU Emissions Trading System”) a crescut, ceea ce crește costul producerii energiei din surse fosile. Măsurile de tranziție către regenerabile implică investiții mari, iar unele tehnologii regenerabile sunt mai greu de echilibrat fiind puternic dependente de vreme”, mai afirmă Dumitru Chisăliță.
– exporturi de energie în momente în care cererea este foarte mică, la fel ca și prețurile și necesitatea de importuri de energie când cererea este foarte mare cu prețuri foarte mari.
– variații mari ale producției din hidro, eolian sau solar (ex: secetă, vânt slab) care afectează suplinirea cu energie din surse fosile și cresc costurile marginale de producție.
– creșterea excesivă a taxelor, accizelor în ultimii ani.
Cauzele externe:
- creșterea masivă a cererii de energie în zona Sud Est Europeană urmare a deteriorării infrastructurii energetice din Ucraina și a lipsei combustibilului necesar producerii de energie electrică în Republica Moldova.
- zona Est – Europeană, inclusiv România are capacităţi de interconexiune cu pieţele Vest-Europene limitate, ceea ce face ca cererea mare de energie din anumite momente în această zonă să nu poată fu acoperite cu energia ieftină și în exces din Vestul Europei, fapt care determină creșteri importante de preț.
- creşterea preţului gazelor naturale şi a altor combustibili la nivel european, ceea ce a făcut ca prețul energiei electrice să crească urmare a creșterii costului marginal al producţiei.
- creşterea cererii globale de energie la anumite momente din zi determinate de variabilitatea producţiei regenerabile (din cauza vremii, condiţiilor hidro etc).
- impactul războiului din Ucraina asupra lanţurilor de aprovizionare cu combustibili şi asupra pieţelor energetice.
Consecințele prețurilor mari la energia electrică. Câte gospodării sunt în ”sărăcie energetică”
Chisăliță punctează că prețurile mari la energie electrică au consecințe majore asupra populației care se află în pragul sărăciei, mai ales că statisticile recente arată că 20% din gospodării au consum sub jumătate din media națională.
- AEI menționează că, în România, estimări recente indică săre între 32% și 45% din populație care ar fi afectată de sărăcie energetică, în funcție de criterii (sursa ORSE), iar aprox. 20% din gospodării au „consum sub jumătate din media națională” – un indicator de sărăcie energetică extremă. În regiunile mai puțin dezvoltate (ex: Nord-Est), cifra crește: ~30,8% dintre gospodării nu își permiteau să acopere nevoile energetice.
- gospodăriile cu venituri reduse care plătesc o pondere mare din venit pentru energie au mai puțin de cheltuit pentru alte nevoi – ceea ce reduce cererea internă, consumul și astfel se frânează economia.
- întreprinderile și industria, în zone cu costuri energetice mari, cum este și cazul României, sunt mai puțin competitive – dacă costul energiei pentru firme este ridicat, ele trebuie să includă asta în costuri, ceea ce reduce investițiile, dezvoltarea sau profitabilitatea, mergând până la faliment. Pe cel mai recent set solid de date comparabile (EIB Investment Survey 2024 – România), ~81% dintre firmele din România spun că „costurile la energie” reprezintă un obstacol (minor sau major) pentru investiții – deci sunt afectate de nivelul prețurilor la energie. Detaliat, ponderea variază astfel: industrie 89%, construcții 86%, servicii 71%, infrastructură 82%; IMM-uri 77%, companii mari 84%.
(Citește și: Vânzări succesive ale energiei între firme, pentru creșterea artificială a prețului – percheziții la firme care au profitat de mecanismul de compensare a prețurilor la energie electrică)
***
Urmărește-ne pe Google News
