Urmărește-ne pe Google News
6 noiembrie, 2025
Zici ca-i o poveste vanatoreasca.
Haitasii trezesc fiara din barlog. O hartuiesc pana o aduc in fata pustii vanatorului. Vanatorul – care poate fi si vanatoreasa, ca sa nu fim acuzati de sexism – ia fiara in catarea pustii (chestie pe care o stie si fiara)… dar nu trage.
Aici filmul obisnuit se rupe. Exista niste momente neclare, imaginea se tulbura, nu stim ce se intampla intre personajele principale, dar cand scena se limpezeste, finalul e clar – fiara scapa, fuge, iar vanatoreasa ne spune cu seninatate ca a intervenit prescrierea.
Mai e si varianta in care fiara e capturata, bagata in cusca… si prompt eliberata si pusa in libertate pe la capatul celalalt al custii. Tot asa, pe motiv de prescriere, sau pentru ca de fapt nu e fiara, ci un iepuras sfios, sau pentru ca desi pare fioroasa, de fapt e foarte bolnava si pe cale de disparitie, sau pentru ca haitasul-sef nu purta basca, sau multe astfel de motive, toate la fel de intemeiate, neindoielnic.
In mod misterios, clanul vanatoresei – care se presupune ca ar trebui sa traiasca din vanatoarea de fiare si balauri – creste birurile puse asupra taranilor intru apararea lor de fiare si devine cu repeziciune din ce in ce mai prosper, desi nu doboara niciodata nimic (ba dimpotriva, slobozeste si cam toate fiarele capturate mai demult si care mai lancezeau prin custi). Nimeni nu intelege nimic, pana cand una din vanatorese, plictisita, catadicseste sa se adreseze supusilor – vanatorii nu sunt oameni ca toti oamenii, ei sunt speciali si unici.
La asa explicatie, taranimea amuteste, cu caciulile in mana si buzunarele goale…
Orice asemanare cu realitatea, in special cu aia romaneasca, este pur intamplatoare. Ca sa fiu in ton cu pamfletul de mai sus, curat si eu pusca si vorbesc prostii…
Un răspuns
Zici ca-i o poveste vanatoreasca.
Haitasii trezesc fiara din barlog. O hartuiesc pana o aduc in fata pustii vanatorului. Vanatorul – care poate fi si vanatoreasa, ca sa nu fim acuzati de sexism – ia fiara in catarea pustii (chestie pe care o stie si fiara)… dar nu trage.
Aici filmul obisnuit se rupe. Exista niste momente neclare, imaginea se tulbura, nu stim ce se intampla intre personajele principale, dar cand scena se limpezeste, finalul e clar – fiara scapa, fuge, iar vanatoreasa ne spune cu seninatate ca a intervenit prescrierea.
Mai e si varianta in care fiara e capturata, bagata in cusca… si prompt eliberata si pusa in libertate pe la capatul celalalt al custii. Tot asa, pe motiv de prescriere, sau pentru ca de fapt nu e fiara, ci un iepuras sfios, sau pentru ca desi pare fioroasa, de fapt e foarte bolnava si pe cale de disparitie, sau pentru ca haitasul-sef nu purta basca, sau multe astfel de motive, toate la fel de intemeiate, neindoielnic.
In mod misterios, clanul vanatoresei – care se presupune ca ar trebui sa traiasca din vanatoarea de fiare si balauri – creste birurile puse asupra taranilor intru apararea lor de fiare si devine cu repeziciune din ce in ce mai prosper, desi nu doboara niciodata nimic (ba dimpotriva, slobozeste si cam toate fiarele capturate mai demult si care mai lancezeau prin custi). Nimeni nu intelege nimic, pana cand una din vanatorese, plictisita, catadicseste sa se adreseze supusilor – vanatorii nu sunt oameni ca toti oamenii, ei sunt speciali si unici.
La asa explicatie, taranimea amuteste, cu caciulile in mana si buzunarele goale…
Orice asemanare cu realitatea, in special cu aia romaneasca, este pur intamplatoare. Ca sa fiu in ton cu pamfletul de mai sus, curat si eu pusca si vorbesc prostii…