Principalii indici bursieri ai Wall Street au construit o bază pentru o resorbire mai puternică a declinurilor recente, iar cu toate că indicii sunt, încă, sunt anumite niveluri critice de rezistență, informațiile venite din partea administrației Trump și analiza tehnică par să încline către o continuare a revenirii burselor.
La o oră de la deschiderea oficială de pe Wall Street, respectiv la ora 17:30 ora României, indicii bursieri americani înregistrau avansuri cuprinse între 2,8% pentru Dow Jones și de 4,3% pentru Nasdaq. S&P 500 urca și el cu 3,3%, după ce o serie de riscuri semnificative pentru piețele financiare s-au mai temperat:
- administrația Trump a adoptat un ton general mai împăciuitor în relație cu China, pentru a-i atrage pe chinezi la masa negocierilor,
- Donald Trump a dat asigurări că „nu are nicio intenție” să-l demită pe șeful Fed, Jerome Powell, după ce criticile președintelui au produs temeri cu privire la pierderea independenței băncii centrale americane, iar
- WSJ a scris miercuri că președintele SUA ia în calcul (1) fie reducerea tarifelor pe bunurile importate din China la un nivel cuprins între 50 și 65 de procente, de la nivelul actual de 145% aplicat unei majorități a bunurilor de origine chineză, (2) fie introducerea unui sistem cu tarife mari (peste 100%) doar pe bunuri strategice.
În ceea ce privește bursa de la București, referința BET a închis ziua cu o creștere de 1%, în linie cu tendința din piețele dezvoltate.
S&P 500 este încă sub un prag de rezistență critic
Marți, toate cele 100 de acțiuni incluse în indicele Nasdaq 100 – indicele celor mai mari companii inovatoare și de tehnologie din SUA – au închis ședința pe creștere, semn al solidității revenirii, indicele S&P 500 încheind și el ședința cu un plus de 2,5%.
S&P 500 se situează încă între două niveluri de preț foarte importante din perspectiva analizei tehnice: pe de o parte deasupra minimelor stabilite în debutul lunii, ceea ce menține pozitivă perspectiva continuării tendinței de resorbire a pierderilor recente, iar pe de altă fix sub o rezistență critică – nivelurile de 5.490 și 5.465 de puncte. Trecerea de o manieră convingătoare peste pragul de 5.500 de puncte ar însemna încheierea perioadei de „digerare” a incertitudinii economice – exemplificată de evoluția laterală – și continuarea revenirii până spre maximele istorice atinse în ianuarie.
Revenirea ar putea să se întindă la nivel calendaristic până spre jumătatea lunii mai sau iunie, dar problema pentru orice raliu peste nivelurile critice este că vânzătorii ar putea profita de ocazie ca să își lichideze din pozițiile riscante la prețuri (mai) avantajoase, în condițiile în care riscul de recesiune este în continuare unul foarte ridicat pentru economia SUA.
Riscurile care influențează piețele
Miercuri, piața de obligațiuni a SUA se tranzacționa pe cumpărare, cu o scădere a ratelor de dobândă la 4,33% pentru dobânda suverană pe 10 ani, costul de referință din economia americană și globală. Totodată, dolarul și-a temperat evoluția descendentă marți și miercuri după o scădere majoră în ședința de luni, cu un plus de 0,5% pe indicele DXY Index (un indice ce raportează valoarea dolarului la un coș de valute) și o scădere de 0,4% pentru euro în fața dolarului.
În prezent, piețele continuă să se tranzacționeze sub o serie de incertitudini majore:
- Negocieri și înțelegeri comerciale, discuții care ar putea să înceapă mai serios în următoarele zile și săptămâni, având în vedere delegațiile care se duc la Washington pentru o obține avantaje comerciale sau excepții
- Caracterul permanent sau temporar al anumitor niveluri tarifare
- Faptul că anumite bunuri de larg consum (precum telefoane, laptop-uri, etc.) pot fi exceptate de la tarifele de 145% aplicate la importul de bunuri din China
- Răspunsul Fed și al administrației la materializarea unei recesiuni
- Precum și faptul că odată cu finalizarea planurilor tarifare sectoriale, după o eventuală aplicare a tarifelor pe semiconductori și produse farmaceutice, volatilitatea la nivelul politicilor economice s-ar putea tempera.
- Totodată, impactul tarifelor asupra inflației rămâne și el să fie analizat mai adânc, în contextul în banca centrală a SUA, Fed, a semnalat că anticipează un puseu inflaționist puternic (rată anuală a inflației IPC la 3,5-4,0%), cu dublu tăiș, respectiv de factură recesionistă, la care nu intenționează să intervină cu tăieri de dobânzi.
Powell a semnalat stagflație și dorința de a nu interveni, încă – Fed își joacă credibilitatea
În ceea ce îl privește pe Jerome Powell, al cărui mandat de președinte al Fed se încheie în mai 2026, acesta pare să fie transformat de președintele SUA în eventual țap ispășitor în cazul unei recesiuni.
„Mi-ar plăcea să-l văd puțin mai activ” în scăderea dobânzilor, a repetat marți președintele Donald Trump, care a cerut în repetate rânduri un ritm mai susținut de relaxare monetară din partea băncii centrale americane, pentru a susține economia.
Powell a afirmat miercurea trecută că independența băncii centrale „este pe larg înțeleasă și susținută la Washington și în Congres, acolo unde chiar contează”.
„Ideea este că doar noi ne putem lua deciziile și că vom lua aceste decizii bazându-ne pe cea mai bună analiză a datelor cu privire la cea mai bună modalitate de a ne atinge obiectivele mandatului nostru, în interesul poporului american. Acesta este singurul lucru pe care îl vom face. Nu vom fi niciodată influențați de niciun fel de presiuni politice. (…) Oricine poate să spună ce vrea. Nu e nicio problemă, dar vom face strict ce avem de făcut fără a lua în considerare factori politici sau orice alți factori exogeni”, a spus miercurea trecută Powell, în cadrul unui eveniment organizat de Economic Club of Chicago.
Tarifele sunt mai mari ca cele din anii 1930, afirmă Powell
Șeful Fed a mai afirmat că noile tarife vamale impuse de președintele Donald Trump sunt mai mari decât era așteptat și sunt probabile consecințe economice, inclusiv o inflație mai mare și o creștere economică mai lentă.
Powell a avertizat din nou că este încă prea devreme pentru a ști care ar trebui să fie răspunsul corect al băncii centrale. Anterior, președintele Trump îi sugerase să reducă ratele dobânzii.
Totodată, șeful Fed a spus că banca centrală americană trebuie să se asigure că o ajustare de tip „one-off a prețurilor” din cauza tarifelor nu trebuie lăsată să se transforme într-o serie de presiuni inflaționiste perpetue. De asemenea, Jerome Powell a spus că Fed este gata, oricând, în caz de criză, să furnizeze dolari lumii întregi prin liniile sale de swap valutar.
(Citește și: ”Primele consecințe ale războiului comercial SUA-China: Importurile Statelor Unite s-au prăbușit”)
***
Urmărește-ne pe Google News
