Guvernul a venit, în şedinţa de joi, cu o reglementare împotriva celor care eludează sancţiunile stabilite la nivelul UE, proiectul de lege fiind trimis în procedură de urgenţă, în Parlament, pentru adoptare, scrie News.ro.
Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a declarat despre noile prevederi că, dacă până acum această eludare a sancţiunilor era un act de neglijenţă, acum pedepsele devin fapte grave şi ajung la închisoare între 1 şi 5 ani şi 12 ani în cazuri agravante.
Amintim că un raport din septembrie 2024 al Curții de Conturi a României, acum făcut dispărut de pe site-ul Curții de audit, avertiza că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au o problemă de colaborare în domeniul sancțiunilor internaționale față de Rusia. Curtea de Conturi spunea că ordonanța care prevede sancțiunile internaționale (OUG 202/2008) nu este clară.
Curtea mai spunea că a observat o colaborare ineficientă sau o lipsă de colaborare între instituțiile desemnate să aducă la îndeplinire măsurile de aplicare a sancțiunilor internaționale în condițiile în care nu sunt clarificate responsabilitățile structurilor cu atribuții în realizarea atribuțiilor de înghețare a fondurilor și a resurselor economice, în baza regulamentelor UE.
De la contravenție la infracțiune. România nu avea pedepse mari pentru eludarea sancțiunilor
Oana Ţoiu a anunţat că în Guvern a fost aprobat un proiect de lege coiniţiat cu Ministerul Justiţiei, pentru modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 202 din 2008, privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale precum şi pentru modificarea şi completarea actelor normative.
”Vorbim, de fapt, despre un proiect de lege transmis către Parlament în procedură de urgenţă, care priveşte o mai bună reglementare împotriva celor care încearcă şi reuşesc să eludeze sancţiunile stabilite la nivelul Uniunii Europene. Mai ales în contextul conflictului din Ucraina, Uniunea Europeană a adoptat deja 18 pachete de sancţiuni şi urmează să adopte în curând pachetul de sancţiuni numărul 19. De altfel, aceste pachete de sancţiuni sunt şi parte importantă a discuţiilor şi acţiunilor comune între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii”, a precizat ministrul de Externe.
Oana Ţoiu a precizat că transpunerea directivei era obligatorie pentru România care are termen, până la sfârşitul lunii noiembrie, pentru a asigura adoptarea proiectului legislativ în Parlament şi de aceea a cerut şi obţinut şi procedura de urgenţă.
”În primul rând, scopul este de a genera un efect de descurajare împotriva celor care fac parte din reţelele teroriste, împotriva celor care fac parte din reţelele care finanţează conflicte militare, un efect de descurajare a investiţiilor care provin din regimuri ostile intereselor noastre şi intereselor Uniunii Europeane. Prin această lege, România demonstrează încă o dată că suntem un partener de încredere, stabil şi predictibil, şi că nu suntem deloc o jurisdicţie care poate să fie percepută ca fiind o jurisdicţie care tolerează aceste tipuri de comportamente”, a menţionat Ţoiu.
(Citește și: ”România și Rusia: Exporturile către Kârgâzstan au explodat, cu un plus de 1600% în ultimii ani – ce produse livrăm. Kârgâzstan e cel mai mare centru de transbordare ilegală de bunuri către Rusia”)
Eludarea sancțiunilor a fost definită explicit
Ministrul a precizat că ceea ce se schimbă este trecerea de la contravenţie la infracţiune.
”Dacă până în acest moment tentativele sau opţiunile de eludare a sancţiunilor erau prevăzute mai degrabă ca un act de neglijenţă, din acest moment devin fapte grave, cu pedepse de închisoare de la 1 la 5 ani, iar în cazuri agravante se poate ajunge până la pedepse de până la 12 ani. Competenţa este transferată la DIICOT. Investigarea acestor noi infracţiuni va fi realizată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Acest lucru transmite şi un mesaj foarte clar, considerăm eludarea sancţiunilor o ameninţare la adresa securităţii naţionale”, a subliniat Oana Ţoiu.
Ministrul de Externe a mai declarat că legislaţia actuală nu definea mod explicit eludarea sancţiunilor ca infracţiune şi odată cu acest proiect de lege şi cu adoptarea lui de Parlament, acest lucru va fi clar.
”Înăsprirea radicală a pedepselor trebuie să aibă un efect de descurajare, dar şi un efect de consolidare a poziţiei României ca partener de încredere, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi faţă de celelalte ţări”, a subliniat ministrul.
Majorare și a amenzilor
Oana Ţoiu a mai declarat că, în cazul abaterilor minore, creşte şi aici cuantumul amenzilor contravenţionale, la un prag de 10.00 – 100.000 de lei pentru a descuraja orice abatere, precum şi confiscarea obligatorie a bunurilor şi fondurilor implicate în infracţiune.
”Legea include, de altfel, şi o perspectivă modernă în sensul în care include, în mod explicit, criptoactivele în definiţia fondurilor, închizând astfel o vulnerabilitate majoră, exploatată pentru a muta banii în afara sistemului financiar tradiţional”, a arătat Ţoiu. Ea s-a referit şi la principiul extrateritorialităţii active, arătând că ”legea penală română se va aplica de acum cetăţenilor şi firmelor care încalcă sancţiunile Uniunii Europene, chiar şi în afara ţării, indiferent dacă fapta este sau nu pedepsită de legea locală din ţara respective”. ”Acest lucru blochează posibilitatea de a folosi jurisducţii terţe ca paravan”, a subliniat ea.
Centru național de coordonare și schimb de informații – Se creează instrumentele de investigare a abaterilor
Ministrul a mai anunţat că, prin proiectul de lege, este desemnat Consiliul Interinstituţional drept organism naţional de Coordonare, conform cerinţelor Directivei, pentru a asigura un schimb de informaţii eficiente între toate autorităţile de aplicare a legii, ANAF, Vamă, Parchete şi celelalte instituţii responsabile iar instrumentele de investigare, de asemenea, se aliniază la legislaţia europeană.
”Un element foarte important pentru România este protecţia avertizorilor de integritate. Asigurăm protecţie conform legii naţionale şi cerinţelor europene pentru persoanele care raportează încălcări ale sancţiunilor, precum şi obligaţia de raportare statistică. Ministerul Afacerilor Externe va publica în transparenţă date statistice privind investigaţiile şi condamnările, pentru a contribui atât la o imagine clară şi transparentă naţională, cât şi pentru a contribui la această imagine la nivel European”, a subliniat ministrul.
Oana Ţoiu a mai anunţat că în proiect este inclus şi comerţul cu bunuri restricţionate, importul, exportul, vânzarea, cumpărarea sau transportul bunurilor interzise. ”Aici, de exemplu, intră anumitele produse militare sau tehnologii cu dublă utilizare, precum şi categoria eludării şi ocolirii sancţiunilor prin ascunderea activelor, prin furnizarea de informaţii false sau prin neraportarea propriilor active”, a explicat ministrul. Oana Ţoiu a mai declarat că în şedinţa de guvern s-a decis ca proiectul de lege să ajungă la Parlament în procedură de urgenţă. ”Ne aşteptăm ca până la sfârşitul acestui an, menţionam luna noiembrie ca lună importantă, să fie adoptat în procedură de urgenţă, de Parlament”, a precizat ea.
(Citește și: ”Simulacrul sancțiunilor europene asupra Rusiei – Fluxul exporturilor ascunse continuă neabătut. Poarta – Asia Centrală”)
***
Urmărește-ne pe Google News
