Agenția internațională de rating S&P Global Ratings a confirmat, vineri seară, ratingurile pentru datoria pe termen lung și scurt a României, la „BBB minus/A-3”, ultima treaptă „recomandată investițiilor”, perspectiva asociată fiind una „negativă”, informează un comunicat de presă al S&P.
Potrivit agenției de evaluare, în pofida diminuării ritmului de creștere a economiei și a efectelor războiului din Orientul Mijlociu asupra prețului combustibililor, coaliția guvernamentală de la București va face progrese în direcția implementării măsurilor fiscale planificate pentru a aduce deficitul bugetar general la 5,5% din PIB în 2027, comparativ cu 9,4% din PIB în 2024.
„Deși partidele care alcătuiesc coaliția de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale, inclusiv creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public, sunt deja în vigoare. (…) Acum, preconizăm că economia României se va confrunta cu aproape o stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale și creșterea prețurilor la energie pun presiune asupra consumului privat”, se arată în comunicatul S&P, citat de Agerpres.
S&P și-a redus practic cu 1 punct procentual estimarea de creștere economică aferentă acestui an, dar investițiile record finanțate din bani UE vor compensa parțial efectele negative ale consolidării bugetare și ale situației internaționale volatile.
Cum explică S&P menținerea perspectivei negative. De ce ar putea reduce sau îmbunătăți ratingul
Agenția notează că România continuă să se confrunte cu riscuri de implementare a programului său multi-anual de reducere a deficitului bugetar, de la nivelul de 9,3% din PIB în 2024 la sub 3% din PIB în 2030.
„Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor, riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani. Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscurile externe tot mai mari de pe piețele energetice globale, deoarece poziția fiscală și balanța de plăți sub presiune lasă un spațiu de manevră redus pentru a absorbi șocurile externe prelungite”, subliniază analiștii agenției de evaluare.
Într-un scenariu pesimist, S&P Global Ratings afirmă că ar putea reduce ratingurile României, în următorii doi ani, ”dacă traiectoria de consolidare fiscală a României se abate semnificativ de la așteptări”.
”Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale guvernului sunt insuficiente sau dacă creșterea economică modestă le împiedică eficacitatea. Întârzierile în plata fondurilor UE ar exacerba presiunile în acest scenariu”, arată agenția.
De asemenea, S&P ar putea lua în considerare o retrogradare dacă presiunile externe se amplifică, de exemplu printr-o dislocare mai severă sau mai lungă a pieței energetice din cauza războiului din Orientul Mijlociu care ar deraia așteptările inflaționiste pe termen mediu ale României.
Pe de altă parte, S&P ar putea îmbunătăți perspectiva asociată ratingului României la „stabilă” dacă deficitele externe și fiscale s-ar reduce substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice.
Așteptările agenției: creștere PIB de +0,3% în 2026, anul marelui pas în consolidarea bugetară. Economia își va reveni din 2027, când ținta de deficit va fi 5,5% din PIB
Analiștii S&P se așteaptă ca economia românească să înregistreze o creștere de doar +0,25% în acest an, din cauza reportărilor negative din final de 2025, a unui impuls fiscal puternic negativ din consolidarea bugetară, a consumului privat redus, alături de creșterea prețurilor petrolului și a materiilor prime legate de instabilitatea geopolitică.
„Prognozăm că, în perioada 2027-2029, creșterea va reveni la 2,5%, condiționată de investiții susținute în infrastructură, o orientare fiscală mai puțin restrictivă, redresarea consumului, îmbunătățirea cererii externe și utilizarea eficientă și la timp a fondurilor Next Generation EU”, precizează analiștii.
De asemenea, S&P se așteaptă ca deficitul guvernamental al României să se reducă până la 6,5% din PIB în 2026 și 5,5% din PIB în 2027, comparativ cu un deficit de 7,7% din PIB în 2025.
În opinia analiștilor agenției de evaluare, bugetul României pe 2026 este un angajament pentru o consolidare fiscală continuă prin controlul cheltuielilor, îmbunătățiri administrative și înghețarea salariilor și pensiilor.
”Persistă riscurile politice”
„Cu toate acestea, persistă riscuri politice și de punere în aplicare, provenite din potențialele provocări juridice la adresa adoptării bugetului și vulnerabilități persistente legate de eficiența colectării impozitelor și de dependența de reforme administrative de succes. În plus, în urma șocurilor prețurilor la energie, guvernul a implementat unele măsuri de sprijin pentru sectoarele transporturilor și agriculturii”, mai arată analiștii S&P.
Potrivit acestora, inflația ar putea ajunge din nou spre pragul de +10% rată anuală în al doilea trimestru din acest an, evoluție determinată în mare parte de creșterea prețurilor la petrol și gaze.
Per total, inflația va avea o rată medie de +7,25% în 2026, comparativ cu +6,75% în previziunea anterioară, și de +4,5% în 2027, pe fondul prețurilor mai mari la petrol și gaze.
Ministrul Finanțelor: Reconfirmarea ratingului României arată încrederea agențiilor internaționale
Analiștii se referă și la faptul că mandatul prim-ministrului Ilie Bolojan va înceta la sfârșitul anului 2026.
”În opinia noastră, acest acord de împărțire a puterii îmbunătățește longevitatea guvernului, în ciuda faptului că acesta trebuie să pună în aplicare măsuri nepopulare. Acestea fiind spuse, ne așteptăm ca coeziunea politică și stabilitatea generală să fie contestate mai concret înainte de următoarele alegeri parlamentare de la sfârșitul anului 2028”, arată analiștii agenției.
În același timp, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a transmis după publicarea deciziei S&P Global Ratings că reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiază încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală și de a menține stabilitatea macroeconomică.
”Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiază încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală și de a menține stabilitatea macroeconomică. Prioritatea noastră rămâne reducerea sustenabilă a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economică pe termen mediu”, a declarat Alexandru Nazare, citat într-un comunicat.
(Citește și: „Revine interesul investitorilor pentru obligațiunile românești – Dobânzile României rămân la +7% pentru toate maturitățile de 4 ani și peste”)
(Citește și: „Guvernul a adoptat OUG pentru reducerea accizei la motorină – Urmează o ieftinire de 36 bani/litru, de marți”)
(Citește și: „Ormuz: Șefa diplomației UE cere extinderea misiunii navale pentru a proteja strâmtoarea: ”Iranul nu poate fi lăsat să perceapă taxă pentru trecerea navelor”. Vot în Consiliul de Securitate ONU pentru o intervenție în forță”)
(Citește și: „Peste 3.500 de soldați americani sosesc în Orientul Mijlociu, în contextul în care rebelii houthi din Yemen intră în război de partea Iranului”)
***
Urmărește-ne pe Google News
