Ministerul Finanțelor a prezentat joi în Guvern un raport prin care explică evoluția nefavorabilă a datoriei publice, în conformitate cu Legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară (LRFB) care prevede o astfel de analiză în momentul în care datora depășește pragul de 50% din PIB.
La sfârșitul anului 2023, prin nivelul de îndatorare de 49,3% din PIB, România s-a situat pe locul 16 între statele membre UE, sub media datoriei guvernamentale pentru UE27 (80,5% din PIB).
Începând cu trimestrul I 2024, nivelul datoriei guvernamentale calculat conform metodologiei UE a depășit pragul de 50% din PIB, atingând cca 54,8% din PIB la sfârșitul trimestrului IV 2024.
În august 2025, datoria publică se situa la 59,7% din PIB.
Conform LRFB:
- Dacă datoria publică este cuprinsă între 45% – 50% din PIB: Ministerul Finanțelor prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei cu propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil.
- Dacă datoria publică este cuprinsă între 50% – 55% din PIB: Se propune un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, care cuprinde, fără a se limita la acestea și măsuri privind înghețarea cheltuielilor totale respectiv a salariilor din sectorul public;
- Dacă datoria publică este cuprinsă între 55% – 60% din PIB: În plus faţă de măsurile mai sus prezentate, Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;
- Dacă datoria publică este mai mare de 60% din PIB: În plus față de măsurile prezentate mai sus, Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.
În 2024, statul a împrumutat 250 mld. lei
În anul 2024, evoluția deficitului bugetar, a fost în creștere accelerată, de la un nivel previzionat inițial de 5% din PIB (aprobat prin Legea bugetului), la 8,65% din PIB conform execuției bugetare.
”Evoluția a fost marcată de menținerea provocărilor semnificative în contextul multiplelor evenimente geopolitice și intensificarea conflictului Rusia-Ucraina, a unui an electoral în plan național și internațional, pe fondul unei creșteri economice modeste de cca 0,9%, precum și de o serie de întârzieri în implementarea PNNR”, se arată în raport.
În acest context, în anul 2024, necesarul de finanțare la nivel guvernamental s-a majorat de la un nivel de cca 181 miliarde lei (10,3% din PIB) planificat la începutul anului, la cca 250 miliarde lei (14,2% din PIB) la sfârșitul anului, cu impact direct asupra volumului datoriei suplimentare care a fost atrasă pentru finanțarea deficitului bugetar, refinanțarea datoriei publice guvernamentale și consolidarea rezervei în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, dar și asupra costurilor de finanțare.
Datoria publică va urca la 62,6% din PIB înainte de a reveni pe un trend descendent
Estimările privind evoluția datoriei publice sunt corelate cu proiecțiile privind soldul primar structural și indică o evoluție ascendentă până în anul 2029 (62,6% din PIB), corespunzătoare perioadei de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții, inclusiv cele realizate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, urmată de o traiectorie descendentă începând cu anul 2029, cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB până în 2041.
”Sustenabilitatea datoriei nu are în vedere doar menținerea indicatorului sub un anumit nivel critic, ci și asigurarea faptului că îndatorarea suplimentară are trebui să aibă corespondent în active sau schimbări structurale ale economiei, care să permită pe viitor achitarea datoriilor, fără sacrificii deosebite pentru generațiile viitoare”, explică Finanțele.
(Citește și: ”Riscuri ”fără precedent” privind creșterea datoriei publice – Strategia de administrare reclamă ”o monitorizare și administrare continuă” – Cât de tare ar lovi un șoc valutar”)
***
Urmărește-ne pe Google News
