UE ar păsui România cu încă patru luni pentru evaluarea măsurilor de reducere a deficitului bugetar record, de 9,3% din PIB în 2024, potrivit unui draft de decizie ce ar urma să fie discutat la consiliul ECOFIN din iulie.
Totuși, europarlamentarul român Victor Negrescu atrage atenția că România va trebui să respecte actualul calendar al negocierilor cu Comisia, care prevăde prezentarea unui pachet fiscal până pe 30 iunie și discutarea acestuia în consiliul ECOFIN din iulie. Altfel, România riscă să fie penalizată la reuniunea din octombrie.
Această amânare a evaluărilor măsurilor de reducere a deficitului oferă spațiu de manevră premierului desemnat Ilie Bolojan și partidelor care ar urma să facă parte din coaliția de guvernare pentru întocmirea unui plan coerent de măsuri fiscale care să reechilibreze finanțele publice fără a deraia economia care se află deja pe un trend descendent.
”Consiliul stabilește termenul-limită de 15 octombrie 2025 pentru ca România să ia măsuri eficiente și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv. Ulterior, România ar trebui să raporteze progresele realizate în implementarea acestei recomandări cel puțin o dată la șase luni, primăvara, în contextul raportului anual de progres, și toamna, până la 15 octombrie, până când deficitul excesiv va fi corectat”, se arată în draftul citat, inițial, de DIGI24.
(Descărcați AICI draftul de document)
Scapă TVA-ul? Până când?
”România trebuie să prezinte până la finalul lunii iunie pachetul de măsuri fiscale, iar la consiliul ECOFIN din vara subiectul României și Belgiei va fi rediscutat. La consiliul din toamnă vor fi discutate doar eventuale sancțiuni pe care Comisia le va lua” în eventualitatea în care nu s-au aprobat măsuri de corecție, a precizat pentru CursDeGuvernare.ro Victor Negrescu, europarlamentar român.
Primele lucruri pe care trebuie să le dovedească România sunt impactul tăierii cheltuielilor și a primelor măsuri fiscale de creștere a veniturilor. Rămâne în discuție problema creșterii TVA, măsură la care președintele Nicușor Dan și premierul desemnat Ilie Bolojan par să fi căzut de acord că va fi ultima soluție la care se va apela.
Pe de altă parte, surse CursDeGuvernare.ro de la Bruxelles susțin că există o anumită flexibilitate din partea Comisiei Europene în ceea ce privește amploarea corecției fiscale pe care trebuie să o realizeze România în acest an, având în vedere că deficitul ESA pe 2024 a fost cu mult peste estimările de la care a pornit construcția bugetară pe 2025: nimeni, adică, de la Bruxelles nu se așteaptă ca România să-și poată reduce deficitul pe acest an la 7% din PIB.
Marele stres este, însă, ca guvernul să nu facă nimic peste vară și să se intre în spirala neîncrederii agențiilor de rating, care ne-ar putea depuncta – agenții care vor avea evaluări asupra României în lunile august și septembrie.
Consiliul: România nu a luat măsuri eficiente de reducere a deficitului
România a transmis în octombrie 2024 un plan fiscal-structural pe termen mediu susținut de reforme și investiții, care să asigure reintrarea deficitului bugetar în ținta de 3% din PIB stabilită de tratatele UE. Consiliul UE a aprobat acest plan, stabilind ritmuri maxime de creștere a cheltuielilor nete și a recomandat măsuri corective. România nu a respectat aceste recomandări, iar creșterea cheltuielilor nete a depășit limitele stabilite.
Comisia Europeană a avertizat la începutul lunii, în cadrul evaluărilor semestrului european, că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările UE privind reducerea deficitului excesiv.
Consiliul ECOFIN a luat act vineri și de aceste constatări. Astfel, la recomandarea Comisiei, ”Consiliul a adoptat astăzi o nouă decizie prin care stabilește că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările Consiliului. Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât s-a recomandat, ceea ce a dus la menținerea unui deficit guvernamental ridicat și pune în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv al României până în 2030. Decizia de astăzi deschide calea pentru posibile măsuri suplimentare în cazul în care România nu va lua măsuri rapide pentru a reduce dezechilibrele bugetare.”
Prognoză de deficit de 8,6% din PIB pentru 2025/ Reforma fiscală trebuie să aducă venituri de peste 1,7% din PIB
Deficitul guvernamental în 2024 a fost de 9,3% din PIB, mult peste estimarea de 7,9% din PIB.
Previziunile UE pentru 2025 și 2026 indică un deficit de 8,6%, respectiv 8,4%. Bugetul pe 2025 a fost construit pe o țintă de deficit de 7% din PIB.
În acest context, oficialii europeni avertizează că ”reforma fiscală trebuie să genereze venituri suplimentare peste nivelul de 1,7% din PIB estimat inițial”, potrivit documentului aprobat de ECOFIN.
Acesta recomandă:
- Până la 15 octombrie 2025, România trebuie să ia măsuri eficiente și să prezinte planul detaliat pentru corectarea deficitului.
- Ulterior, România va raporta progresele cel puțin o dată la șase luni, până la corectarea definitivă a deficitului.
- Corectarea deficitului trebuie să fie una durabilă, însoțită de reforme structurale pentru creștere economică sustenabilă.
(Citește și: ”DOCUMENT: ”Nu există factori relevanți de atenuare a deficitului” – Comisia Europeană avertizează că România se confruntă cu riscurile ridicate privind sustenabilitatea fiscală pe termen mediu”)
***
Urmărește-ne pe Google News
