Prima platformă pe care pacienții, aparținătorii și comunitatea medicală vor găsi informațiile despre studiile clinice derulate în România este dezvoltată de partenerii din Hubul de Inovație în Sănătate.
„Pacienții din România, aparținătorii, comunitatea medicală și publicul larg vor putea accesa informațiile despre studiile clinice în derulare în România, printr-o nouă platformă online, în limba română, care se va dezvolta în acest an. Demersul este inițiat de membrii fondatori și partenerii Hubului de Inovație în Sănătate și face parte din acțiunile asumate prin Planul strategic pentru studiile clinice din România (…) Datele sistemului european de informații privind studiile clinice (CTIS) evidențiază faptul că în prezent sunt în desfășurare 550 de studii în 336 de centre medicale din România, dintr-un total de 8.979 de trialuri derulate în Europa. Țările unde pacienții pot accesa cele mai multe studii clinice sunt Spania, Franța, Germania, Italia”, a declarat dr. Viorel Jinga, rectorul UMF Carol Davila, citat de Agerpres.
Declarația a fost făcută la evenimentul „Anatomia cercetării medicale. Analiza practicilor românești și internaționale”, organizat de Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) „George Emil Palade” din Târgu Mureș.
Pentru dezvoltarea platformei privind studiile clinice din România, a arătat dr. Jinga, a fost semnat un Memorandum între nouă entități partenere în Hub:
- Ministerul Sănătății
- Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR)
- Alianța Universitară G6-UMF
- Asociația Local American Working Group (LAWG)
- Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR
- Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC)
- Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA)
- Asociația Companiilor Conducătoare de Studii Clinice din România (ACCSCR)
- compania Novo Nordisk Farma.
Componenta etică a demersului – Transparența va ajuta la păstrarea standardelor
„Platformele digitale dedicate studiilor clinice reprezintă un pas natural și necesar pentru modernizarea cercetării medicale. Ele facilitează accesul informat al pacienților, susțin recrutarea eficientă și deschid calea către colaborări naționale și internaționale între mediul universitar, spitale și industrie. În același timp, ele oferă un cadru transparent și educativ, esențial pentru creșterea încrederii publice în știință și pentru formarea noii generații de cercetători”, a mai declarat profesorul Viorel Jinga.
Rectorul UMFST, prof. dr. Leonard Azamfirei, a menționat că e important că în acest moment în România s-a trecut de faza ‘romantică’ a studiilor clinice.
„Mă bucur că suntem în acest moment în faza de trecere de la, să-i spun așa, romantismul studiilor clinice, în care lucrurile erau făcute destul de haiducește, la o perioadă în care lucrurile încep să fie reglementate, pentru că puține cred că sunt. Cred eu că sunt domeniile din jurul nostru, medical sau non-medical, care să necesite o reglementare mai strictă, mai riguroasă și mai bine făcută (…) Pe de altă parte, uitându-mă la această componentă de reglementare, cred că știți că a fost o perioadă în care numărul de studii clinice era mai mare în țări în care se presupune că reglementările erau mai puțin stricte (…) Componenta de etică trebuie să fie în așa manieră pusă în față încât nici România și nicio altă țară să nu fie receptorul unor studii clinice, pentru că aici se fac după alte standarde decât în altă parte. Am să vă spun că, se pare, 18% din studiile clinice la nivel mondial se fac în China. Nu emit nicio judecată de valoare. Fiecare poate să înțeleagă în fel și chip această cifră, dar cred că rostul nostru este ca în acest cadru mai larg al eticii cercetării științifice să păstrăm standardul de calitate și să rezistăm tentației de a avea studii cu orice preț”, a declarat Leonard Azamfirei.
Alte probleme dezbătutate
- Leonard Azamfirei a mai spus că trebuie optimizată relația cu companiile farmaceutice, care trebuie să înțeleagă că „suntem parteneri în dezvoltare, nu doar în a pune mai repede pe piață un medicament sau orice alt produs care are nevoie de o validare”.
- „Și noi, ca universitate, ne croim în acest moment o nișă în acest sens. Studiile clinice n-ar trebui să se refere doar la ceea ce ne vine prima dată în minte, și anume la molecule, la medicamente. Este în egală măsură o piață care merită explorată și structura comprehensivă a universității, în care ingineria, tehnologia medicală este foarte importantă. La noi, la Târgu Mureș, cred că acele studii trebuie să vizeze și o altă latură a dispozitivelor medicale, a device-urilor, care a rămas oarecum în umbră, dar care are, bănuiesc, un potențial mult mai mare de a pune lucrurile într-o anume direcție”, a mai spus Azamfirei.
La eveniment participă membri ai Hubului de Inovație în Sănătate din România, ai LAWG, Cochrane România, reprezentanți din industria farmaceutică, autorități din domeniul sănătății, membri din conducerea spitalelor, precum și cercetători internaționali de renume.
(Citește și: VIDEO: Alina Culcea, președinte, ARPIM: Piața de studii clinice din România ar putea valora de zece ori mai mult decât în prezent)
****