Prima dintre cele trei dezbateri ale candidaților la prezidențiale s-a desfășurat luni seara, la Digi24, cu doar trei dintre cei cinci politicieni invitați – Elena Lasconi (USR), Crin Antonescu (candidatul coaliției de guvernare) și independentul Nicușor Dan, primarul general al Capitalei.
În cele trei ore, întrebările alocate subiectelor pe teme externe au fost puține, în pofida marilor atribuții conferite de Constituție șefului statului și a contextului internațional.
Independentul Victor Ponta a anunțat luni, pe contul său de Facebook retragerea din dezbatere, fiind nemulțumit că nu participă toți cei înscriși în cursă, deși săptămâna trecută acceptase formatul emisiunii.
George Simion, liderul AUR, s-a prezentat în platou, dar s-a retras, „din respect” faţă de Călin Georgescu, „omul ales de români”. „Felul în care a fost călcată în picioare democraţia şi cum s-a desfăşurat această campanie electorală m-a făcut să mă decid că din respect faţă de democraţie şi pentru vocea poporului român nu pot să girez această dezbatere electorală. O fac din respect faţă de omul care trebuia să fie aici şi omul care a fost ales de români. Eu în această săptămână voi fi în ţară, printre români”, a afirmat George Simion, împreună cu susţinătorii săi.
Nicușor Dan: ”E foarte important ca comunitatea europeană să nu premieze agresorul”
- Despre planul administrației Trump referitor la pacea în Ucraina, care prevede cedarea de teritoriale: „E importantă ordinea internațională pe care Rusia a violat-o. E foarte important ca comunitatea europeană să nu premieze agresorul. Una e să ai Ucraina vecin, alta e să ai Rusia vecin. Securitatea României și a Republicii Moldova depind de modul în care se va sfârși războiul în Ucraina. Faptul că România a avut o poziție bună în politica externă trebuie subliniat. Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina, ca pacea să fie așa cum și-o dorește poporul ucrainean.”
- Întrebare: „Șeful Armatei a vorbit despre posibilitatea ca Rusia să testeze în perioada următoare operativitatea Art. 5 al NATO și să atace. Ce ați face dacă ați ajunge președinte într-o astfel de ipoteză și dacă veți considera necesară pregătirea populației în acest context?”. Răspuns:”Trebuie să evităm asta. Iar asta o putem face consolidând parteneriatele cu SUA și UE, participând și la programul de reînarmare al UE, care poate dezvolta multe ramuri economice în România. Trebuie să producem în țară armament și trebuie să ne preocupe războiul hibrid, ce a spus și domnul Antonescu, pentru că există niște site-uri care propagă narativa adversarului tău și statul nu le vede. Dacă instituțiile statului nu au reușit să facă asta, înseamnă că e nevoie de o schimbare.”
- Întrebare: „Președintele este comandatul forțelor armate. Dacă primiți apel în care sunteți anunțat că dacă nu cedați teritoriu România va fi atacată. Ce decizie luați?” Răspuns: „România este în NATO și are o garanție de securitate, care curpinde și niște protocoale care se activează când un stat este atacat. Atunci, președintele trebuie să fie acolo, să convoace CSAT, să discute cu șeful Statului Major. E important să descurajăm un astfel de scenariu. E important parteneriatul transatlantic, reforma în armată.”
Elena Lasconi: ”Dacă aș fi președintele Ucrainei nu aș ceda un centimetru din țara mea, dar nu candidez acolo”
- Despre planul administrației Trump referitor la pacea în Ucraina, care prevede cedarea de teritoriale: „În calitate de președinte nu voi recunoaște Crimeea ca fiind parte a Rusiei. Așa ceva nu este permis. Dacă aș fi președintele Ucrainei nu aș ceda un centimetru din țara mea, dar nu candidez acolo, candidez în România și mă interesează interesul național și al poporului. Aș vrea să stau la masă cu liderii europeni să discutăm despre asta, dar se pare că deja există o direcție foarte clară. De când e Trump președinte nu prea găsim predictibilitate. E important cum se va încheia pacea, dar despre asta trebuie să vorbească ucrainenii”.
- Întrebată cu ce echipă specializată pe politică externă va lucra la Cotroceni, dacă va ajunge președinte, și pe cine ar numi ambasador în SUA, Elena Lasconi a răspuns: „Când o să ajung președinte, doresc o reformă a diplomației, să trimitem diplomați de valoare în consultate și ambasade”. Jurnalista Cristina Ciolacu a insistat: „Nu aveți un nume în vedere?” Elena Lasconi: „Nu am un nume în vedere, dar îmi doresc oameni bine pregătiți”.
- Întrebare: „Șeful Armatei a vorbit despre posibilitatea ca Rusia să testeze în perioada următoare operativitatea Art. 5 al NATO și să atace. Ce ați face dacă ați ajunge președinte într-o astfel de ipoteză și dacă veți considera necesară pregătirea populației în acest context?”. Răspuns: „Prioritatea mea este să eficientizăm fabricile de armament românești. Ca să apărăm pacea, trebuie să fim pregătiți. Îmi place exemplul Poloniei. Îmi doresc să creștem numărul de militari profesioniști. Este importantă o pregătire a unor voluntari, ca în Polonia, nu armată obligatorie. Ei au făcut un program prin care îi învață pe oameni cum să tragă cu pușca, primul ajutor, pot participa inclusiv femei. Oamenilor nu li s-a comunicat și am lăsat prea mult loc pentru „scenarită”. Războiul hibrid e o problemă, trebuie să punem instituțiile la treabă.”
- Întrebare: „Președintele este comandatul forțelor armate. Dacă primiți apel în care sunteți anunțat că dacă nu cedați teritoriu România va fi atacată. Ce decizie luați?” Răspuns: „Aș vorbi cu premierul și ministrul Apărării, sun comandantul NATO să invoc Articolul 5, convoc CSAT. Armata are planuri strategice și se acționeză conform acestora. Treaba mea ca președinte este să convoc CSAT, să convoc și Parlamentul.”
Crin Antonescu: ””România are trei interese majore: 1. Granița rusă trebuie să rămână cât mai departe România. 2. Să existe o conservare și o păstrare a dreptului internațional. 3. Este momentul în care se verifică opțiuni. Opțiunea României în interiorul UE înseamnă o eficiență a acțiunilor noastre”
- Despre planul administrației Trump referitor la pacea în Ucraina, care prevede cedarea de teritoriale: „România are trei interese majore: 1. Granița rusă trebuie să rămână cât mai departe de cea a României. 2. Să existe o conservare și o păstrare a dreptului internațional. O țară ca România este interesată să existe reguli fundamentale ale dreptului internațional. 3. Este momentul în care se verifică opțiuni. Opțiunea României în interiorul UE înseamnă o eficiență a acțiunilor noastre. Nu-mi permit să îi dau sfaturi președintelui Zelenski.”
- Întrebat ce persoane are în vedere pentru șefia serviciilor secrete, emisar special în SUA și un eventual emisar special pentru relația cu Ucraina, Crin Antonescu a răspuns: „În legătură serviciile secrete, totul trebuie controlat de Parlament, iar controlul a fost anemic. Nu pot să vă spun un nume, ce voi numi, pentru că nu președintele singur decide, el doar propune, Parlamentul de aprobă. Dar este o urgență, cel puțin la SRI, unde un șef lipsește. E nevoie de conducător civil la SRI. Celelalte servicii vor face obiectul unei analize. (…) Eu sper ca relația cu SUA să fie reluată prin Ambasadă. Nu ar trebui să ne trebuiască emisari speciali”. Despre un emisar în Ucraina, Crin Antonescu a declarat că o astfel de numire ar putea fi analizată.
- Întrebare: „Șeful Armatei a vorbit despre posibilitatea ca Rusia să testeze în perioada următoare operativitatea Art. 5 al NATO și să atace. Ce ați face dacă ați ajunge președinte, într-o astfel de ipoteză, și dacă veți considera necesară pregătirea populației în acest context?”. Răspuns: „În 2022, invadarea Ucrainei a provocat o mare emoție. Dar atunci a început și o campanie prorusă, împotriva Ucrainei și a lui Zelenski. Noi am ajuns anul trecut la o aberație electorală pe baza acestei propagande care s-a făcut zi de zi. Noi nu avem motive de panică, dar nici motive de liniște. Trebuie să fim pregătiți pentru apărare. Dacă am fi într-o asemenea situație, aș convoca instituțiile, aș ieși public și aș informa opinia publică.”
- Întrebare: „Președintele este comandatul forțelor armate. Dacă primiți un apel în care sunteți anunțat că dacă nu cedați teritoriu România va fi atacată, ce decizie luați?” Răspuns: „Vorba lungă nu e bună la război. Evident că îl voi suna pe generalul Mîndrescu (Mircea Mîndrescu – n.red.), care va fi consilier pe apărare. Nu cedez nicio bucată de teritoriu. Din prima zi trebuie să facem ceva pentru a ne pregăti de astfel de situații și, în acest sens, vreau să discut cu toate partidele, pentru a cere 3,5% din PIB, printr-un acord.”
(Citește și: Axios: „Varianta finală” a lui Donald Trump pentru planul de pace în Ucraina. Ce primește Rusia, ce primește Ucraina)
****
Urmărește-ne pe Google News
