Preşedintele Nicuşor Dan anunţă, marţi, că a demarat un aprofundat proces de analiză al conţinutului şi implicaţiilor Cartei Board of Peace, în raport cu angajamentele internaţionale asumate anterior de România, înainte de a decide dacă România va răspunde invitației președintelui SUA; Donald Trump, de a intra în „Consiliul pentru Pace”,
Evaluarea are ca obiectiv stabilirea gradului de compatibilitate a noii iniţiative cu obligaţiile existente ale statului român şi identificarea modalităţilor optime prin care România poate contribui la atingerea obiectivului nostru comun de consolidare a păcii în lume, conform comunicatul Administrației Prezidențiale:
”Preşedintele României, Nicuşor Dan, salută iniţiativa Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, privind promovarea păcii şi a securităţii internaţionale, inclusiv eforturile dedicate identificării unor soluţii pentru conflictul din Gaza şi pentru alte provocări globale majore. În acest context, Preşedintele României a demarat un aprofundat proces de analiză al conţinutului şi implicaţiilor Cartei Board of Peace, în raport cu angajamentele internaţionale asumate anterior de România, în special cele din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi al Uniunii Europene”.
România a fost invitată să devină membru al “Consiliului pentru Pace”, printr-o scrisoare adresată de preşedintele SUA Donald Trump preşedintelui Nicuşor Dan, a transmis Administraţia Prezidenţială.
”Administraţia Prezidenţială confirmă primirea scrisorii transmise de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, preşedintelui României, Nicuşor Dan, prin care este adresată oficial invitaţia ca România să devină membru al “Consiliului pentru Pace”, a transmis Administraţia Prezidenţială.
Reamintim că președintele Dan nu participă la Forumul de la Davos, unde urmează să ajungă marți și liderul de la Casa Albă.
Ce este „Consiliul pentru Pace”, în care a fost invitată și Rusia
„Consiliul pentru Pace” – în care România a fost invitată să devină membru de către președintele SUA, Donald Trump – este un organism internațional care are girul Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (ONU) încă din toamna anului trecut.
A fost înființat pentru a monitoriza inițial încetarea focului dintre Israel și Hamas în Fâșia Gaza, dar, pe viitor, ar putea primi un rol mai amplu în rezolvarea conflictelor la nivel global.
În Rezoluția 2803, care a trecut după ce Rusia și China s-au abținut de la vot, Consiliul de Securitate ONU saluta pe 17 noiembrie 2025 înființarea „Consiliului pentru Pace ca administrație de tranziție cu personalitate juridică internațională, care va stabili cadrul și va coordona finanțarea reconstrucția Gazei”.
De asemenea, ONU autorizează „Consiliul pentru Pace” și statele membre „să înființeze o Forță internațională de stabilizare temporară în Gaza, care să fie desfășurată sub un comandament unificat acceptabil pentru Consiliu, cu forțe furnizate de statele participante, în strânsă consultare și cooperare cu Republica Arabă Egipt și Statul Israel, și să utilizeze toate măsurile necesare pentru a-și îndeplini mandatul în conformitate cu dreptul internațional”.
Cum va funcționa Consiliul
„Consiliul pentru pace” va juca un rol esențial în îndeplinirea tuturor celor 20 de puncte ale Planului președintelui american pentru Gaza, asigurând supravegherea strategică, mobilizarea resurselor internaționale și garantând responsabilitatea în timpul tranziției Gazei de la conflict la pace și dezvoltare.
„Pentru a pune în practică viziunea Consiliului pentru Pace – sub președinția lui Donald J. Trump – a fost format un Consiliu executiv fondator, compus din lideri cu experiență în diplomație, dezvoltare, infrastructură și strategie economică. Membrii numiți sunt Marco Rubio, Steve Witkoff, Jared Kushner, Tony Blair, Marc Rowan, Ajay Banga, Robert Gabriel”, a informat, săptămâna trecută, Casa Albă.
Fiecare membru al Consiliului executiv va supraveghea un portofoliu definit, esențial pentru stabilizarea și succesul pe termen lung al Gazei, incluzând, dar fără a se limita la, consolidarea capacității de guvernanță, relațiile regionale, reconstrucția, atragerea investițiilor, finanțarea pe scară largă și mobilizarea capitalului.
(Citește și: Ce este „Consiliul pentru Pace”, organismul internațional în care a fost invitată și România. Kremlinul anunță că și Putin a primit invitația)
****