„Consiliul pentru Pace” – în care România a fost invitată să devină membru de către președintele SUA, Donald Trump – este un organism internațional care are girul Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (ONU) încă din toamna anului trecut.
A fost înființat pentru a monitoriza inițial încetarea focului dintre Israel și Hamas în Fâșia Gaza, dar, pe viitor, ar putea primi un rol mai amplu în rezolvarea conflictelor la nivel global.
În Rezoluția 2803, care a trecut după ce Rusia și China s-au abținut de la vot, Consiliul de Securitate ONU saluta pe 17 noiembrie 2025 înființarea „Consiliului pentru Pace ca administrație de tranziție cu personalitate juridică internațională, care va stabili cadrul și va coordona finanțarea reconstrucția Gazei”.
De asemenea, ONU autorizează „Consiliul pentru Pace” și statele membre „să înființeze o Forță internațională de stabilizare temporară în Gaza, care să fie desfășurată sub un comandament unificat acceptabil pentru Consiliu, cu forțe furnizate de statele participante, în strânsă consultare și cooperare cu Republica Arabă Egipt și Statul Israel, și să utilizeze toate măsurile necesare pentru a-și îndeplini mandatul în conformitate cu dreptul internațional”.
Administraţia Prezidenţială de la București a confirmat primirea scrisorii transmise de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, preşedintelui României, Nicuşor Dan, prin care este adresată oficial invitaţia ca România să devină membru al «Consiliul pentru pace»”.
Rolul lui Donald Trump și controversa taxei de 1 miliard de dolari
Aproximativ 60 de țări au primit inviații și doar Ungaria a acceptat-o deja. Alte guverne s-au arătat reticente în a face declarații publice, lăsând oficialii să-și exprime în mod anonim îngrijorarea cu privire la impactul asupra activității ONU.
Și președintele rus Vladimir Putin a fost invitat să se alăture „Consiliului pentru Pace”. „Președintele Putin a primit, de asemenea, prin canale diplomatice, o invitație de a se alătura acestui Consiliu al Păcii”, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Potrivit unor surse Reuters, Consiliul ar urma să fie prezidat pe viață de Donald Trump și ar începe prin a aborda conflictul din Gaza, pentru a se extinde apoi la alte conflicte, potrivit unor copii ale scrisorii de invitație și proiectului de Cartă consultate de Reuters. Deși deciziile vor fi luate prin vot majoritar, președintele va avea ultimul cuvânt.
Statele membre vor avea un mandat limitat la trei ani, cu excepția cazului în care plătesc câte 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile consiliului și pentru a obține statutul de membru permanent.
„Acest lucru oferă pur și simplu statutul de membru permanent țărilor partenere care demonstrează un angajament profund față de pace, securitate și prosperitate”, a transmis Casa Albă într-o postare pe X.
Cum va funcționa Consiliul
„Consiliul pentru pace” va juca un rol esențial în îndeplinirea tuturor celor 20 de puncte ale Planului președintelui american pentru Gaza, asigurând supravegherea strategică, mobilizarea resurselor internaționale și garantând responsabilitatea în timpul tranziției Gazei de la conflict la pace și dezvoltare.
„Pentru a pune în practică viziunea Consiliului pentru Pace – sub președinția lui Donald J. Trump – a fost format un Consiliu executiv fondator, compus din lideri cu experiență în diplomație, dezvoltare, infrastructură și strategie economică. Membrii numiți sunt Marco Rubio, Steve Witkoff, Jared Kushner, Tony Blair, Marc Rowan, Ajay Banga, Robert Gabriel”, a informat, săptămâna trecută, Casa Albă.
Fiecare membru al Consiliului executiv va supraveghea un portofoliu definit, esențial pentru stabilizarea și succesul pe termen lung al Gazei, incluzând, dar fără a se limita la, consolidarea capacității de guvernanță, relațiile regionale, reconstrucția, atragerea investițiilor, finanțarea pe scară largă și mobilizarea capitalului.
(Citește și: „Planul de pace în 20 de puncte al lui Donald Trump pentru Gaza, agreat cu Benjamin Netanyahu. Ce se întâmplă dacă Hamas îl respinge. Documentul integral”)
***