Premierul reaprinde dezbaterea privind obligarea medicilor să muncească în țară un număr de ani după absolvire: Contextul și reacțiile

Premierul Ilie Bolojan a readus în dezbaterea publică un subiect mult discutat în mandatul de prim-ministru al lui Emil Boc, pe fondul măsurilor de austeritate luate în timpul crizei financiare internaționale declanșate în 2008: obligarea absolvenţilor de medicină de stat să lucreze în România pentru o perioadă de câţiva ani după finalizarea studiilor, dacă au beneficiat de studii gratuite.

Măsură pentru soluționarea crizei de medici din rural, spune premierul

„În ce priveşte problemele legate de dezechilibre rural – urban, medici şi aşa mai departe, eu voi susţine că, dacă beneficiezi, în ţara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului – studii făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român – ai o obligaţie faţă de ţara aceasta. Şi cel puţin câţiva ani de zile – doi, trei, patru, cinci ani de zile – trebuie să lucrezi undeva în România”, a declarat prim-ministrul, marţi, la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.

Măsuri similare există și în alte state ale UE, în cazul studiilor gratuite, adică acoperite de stat: Germania, Franța, Finlanda.

Există 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, dintre care doar 1.000 angajaţi în sectorul public. Pe de altă parte, există mulţi medici români care ajung să lucreze în alte ţări, a mai explicat premierul:

”Hai să punem asta în practică şi atunci cu siguranţă nu vom avea şapte mii de absolvenţi la facultăţile de medicină din România, vreo patru mii la rezidenţiat şi după nu ştiu câţi ani de zile, cam o mie de angajaţi în sectorul public. Şi ceilalţi, din păcate, sunt pierduţi şi suntem pe locurile 1, 2 şi 3 în multe ţări europene ca număr de medici. Dar, pentru asta trebuie să avem curajul să luăm nişte decizii care uneori nu sună bine şi într-adevăr să distribuim o parte din medicii noştri acolo unde este nevoie, în ruralul mai îndepărtat, în urbanul mic şi aşa mai departe”.

Premierul nu a detaliat cum s-ar putea aplica măsura concret, care ar fi sistemul prin care absolvenții ar putea fi dirijați spre rural.

O variantă a fost prezentată în urmă cu o lună de ministrul Sănătății, care a vorbit despre introducerea stagiaturii, care va permite profesarea doar ca medic generalist, o idee încă în fază incipientă, a explicat Alexandru Rogobete:

”Există o discuţie şi iată că m-aţi provocat, o să spun până la urmă, deşi discuţia nu a fost în detaliu purtată, inclusiv ideea de a reînfiinţa stagiatura şi categoria de medici generalişti, care nu fac rezidenţiatul, dar fac o stagiatură şi apoi o supraspecializare pe un domeniu nişat. Stă în picioare şi există pe masa discuţiei la Ministerul Sănătăţii. Probabil că anul acesta o vom pune în aplicare şi pe aceasta”.

De 3 ori mai mulți absolvenți decât poate absorbi sistemul, explică ministrul Sănătății

”Cifrele de şcolarizare au scăpat de sub control în ultimii cinci ani” și sistemul trebuie regândit având în vedere că sunt de trei ori mai mulţi rezidenţi decât pot fi incluşi în sistemul de sănătate din România, declara la începutul acestui an ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

”Aş vrea să ştiu şi eu câţi medici cardiologi vor ieşi la pensie în următorii patru ani. Nu există, dacă vă puteţi imagina, nu există această… Sau atunci când UMF-urile şi Ministerul Sănătăţii scot numărul de posturi şi de locuri la rezidenţiat, nu se ţine cont de acest indicator foarte important. Pentru că eu anul acesta am scos un număr de locuri de pregătire pentru rezidenţiaţi, pentru că aşa mi-au dat, istoric vorbind, universităţile cifrele. Eu nu sunt sigur că aceste cifre sunt corelate cu nevoia de număr de medici pe anumite specialităţi”, a declarat ministrul.

Pentru a avea o imagine clară a locurilor ce vor fi disponibile în următorii ani, se va realiza o hartă cu aceste locuri de muncă, iar universitățile vor fi îndemnate să-și coreleze cifrele de școlarizare cu nevoile sistemului.

Dovadă a faptului că sistemul este departe de a putea asigura suficiente joburi pentru proaspeții absolvenți este faptul că autoritățile nu au deblocat angajărilor în spitalele publice, situaţie ce îi afectează direct pe medicii care au finalizat rezidenţiatul în 2025 şi au obţinut titlul de specialist.

Ce arată datele statistice

Statistica europeană arată, de altfel, că România are cea mai mare rată de astfel de absolvenți, raportat la populație. O comparație între 2013 și 2023 arată că numărul medicilor absolvenți la 100.000 de locuitori a crescut în aproape toate țările UE, cu excepția Țărilor de Jos (unde s-a înregistrat o întrerupere în serie), unde raportul a rămas neschimbat.

În termeni relativi, cea mai mare creștere a fost înregistrată în Bulgaria, unde raportul aproape s-a triplat (de remarcat că există o întrerupere în serie).

Dintre țările care nu au raportat o întrerupere în serie, cea mai mare creștere a fost înregistrată în Malta și România, unde numărul absolvenților de medicină a fost de 1,8 ori mai mare în 2023 decât în 2018.

Criza din rural și urbanul mic, un fenomen mult mai complex

Șefii Colegiului Medicilor din România (MR) din ultimii ani au declarat de numeroase ori că țara nu are o problemă cu numărul de medici sau asistente, ci cu distribuția acestora.

Tinerii refuză să lucreze în localități mici ce nu oferă standarde de viață ridicate și oportunități de petrecere a timpului liber, viață culturală etc.

De asemenea, tinerii medici aleg marile orașe nu doar pentru stilul lor de viață, ci și pentru a le oferi copiilor acces la școli și licee de top.

De aceea, sunt neatractive și nu reușesc să angajeze astfel de specialiști, nu doar cabinetele din rural, ci și spitale județene din urbanul mic, precum Giurgiu, Buzău, Mehedinți etc., unde nu se pot asigura nici măcar liniile de gardă pe specialități vitale în cazul unităților de urgență.

Locurile vacante nu pot fi acoperite deși aceste unități oferă bonusuri pentru cei interesați, precum plata chiriei, asigurarea unui loc de muncă pentru soț/soție, plata consumului de energie, autoturism pentru navetă etc.

Emigrarea medicilor nu mai este o problemă

România se află acum departe de exodul din urmă cu un deceniu, când numărul celor interesați să lucreze în străinătate ajunsese la niveluri record de peste 3.000 de medici.

Intervalul 2011 – 2016 a fost cel mai intens în emigrări ale personalului medical. După tăierile salariale din sectorul public din 2010 și pe fondul deschiderii totale a piețelor de muncă din UE, exodul a devenit masiv, fiind eliberate anual între 2.500 și 3.000 de certificate de conformitate, documentul necesar pentru a profesa în străinătate.

De menționat, numărul certificatelor de conformitate eliberate de Colegiul Medicilor nu este egal cu numărul celor care chiar pleacă definitiv, dar este cel mai precis indicator pentru intenția de migrație. Mulți le solicită „pentru orice eventualitate” sau pentru stagii scurte.

Un al doilea val important de emigrări a avut loc între 2016 și 2018, până la Legea salarizării, când veniturile medicilor au fost chiar triplate.

Numărul certificatelor eliberate a scăzut brusc la sub 1.000 – 1.200 pe an.

Ulterior, s-a făcut trecerea de la „migrația de supraviețuire” (pentru bani) la „migrația de oportunitate profesională”, pentru condiții de lucru și dotări superioare.

Între 2018 și 2023, numărul acestor acte a scăzut la 800 – 1.000 pe an, cu un recul ușor, în 2024, până la 1.200, înregistrat în 2024.

Anul trecut, situația a revenit sub 1.000, nivelul consolidat din ultimii ani.

Reacții la declarația premierului

Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor, consideră că orice formă de îngrădire a dreptului de practică trebuie să aibă o bază contractuală solidă și a atras atenția asupra distincției dintre rezidenții cu post și cei fără post.

„Văd o singură situație în care un medic să poată fi obligat să rămână în România: aceea în care postul este scos la concurs cu această condiție clară de la bun început. Însă, medicii care au făcut rezidențiat fără post nu cred că pot fi îngrădiți. Mulți dintre tinerii medici preferă sistemul privat, unde nu sunt gărzi și unde își pot asigura acel echilibru între viața profesională și cea personală pe care și-l doresc”, a declarat miercuri Cătălina Poiană.

Despre distribuirea medicilor în zonele rurale sau în oraşele mai mici, opinia sa este că în acele spitale ar trebui să se asigure infrastructura necesară pentru desfăşurarea unui act medical în condiţii optime, echipe multidisciplinare dar şi plata corespunzătoare a gărzilor. 

Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Anca Dana Buzoianu, a declarat pentru Edupedu.ro că ideea ca absolvenții de Medicină cu studii finanțate de la buget și rezidențiat plătit de stat să aibă o obligație de a profesa câțiva ani în România, că „această propunere este legitimă și merită discutată serios, cu reguli clare și aplicabile”.

Federația sindicală SANITAS și-a anunțat miercuri dezacordul total ”faţă de orice tentativă de a transforma educaţia medicală finanţată de la buget într-o obligaţie de muncă impusă ulterior absolvirii”. Libertatea alegerii locului de muncă este garantată de Constituţie, atrag atenția sindicaliștilor.

”Divizia Medicilor SANITAS înţelege preocuparea autorităţilor privind deficitul de personal medical şi recunoaşte investiţia statului în formarea profesională a medicilor prin finanţarea studiilor şi a rezidenţiatului. Cu toate acestea, ne exprimăm ferm şi fără echivoc DEZACORDUL faţă de orice tentativă de a transforma educaţia medicală finanţată de la buget într-o obligaţie de muncă impusă ulterior absolvirii”, au transmis, miercuri, medicii din cadrul Federaţiei SANITAS, într-un comunicat de presă.

Andrei Trifu, studentul care a luat cea mai mare notă la Rezidenţiat în 2025, cu un punctaj de 944 de puncte, a explicat pentru News.ro că soluţia premierului este doar un pansament pus peste o rană foarte adâncă şi că este nevoie de soluţii pe termen lung, astfel încât medicii să poată fi atraşi pentru a merge să muncească în zonele deficitare.

“Problema atinsă de domnul premier este, evident, una reală, cu care ne confruntăm cu toţii, în România, şi anume această distribuţie ineficientă a cadrelor medicale între zonele mari, centrele universitare importante şi zonele rurale numai că soluţia acestuia, din punctul meu de vedere este doar un pansament superficial pus peste o rană foarte foarte adâncă. Cred că trebuie privit mai depare de atât, cred că trebuie găsite soluţii pe termen lung şi evident asta înseamnă să ne gândim cum putem să-i facem pe oameni să-şi dorească să se ducă şi să muncească în acele locuri. 

Am avut foarte mulţi colegi în facultate, majoritatea chiar din provincie şi mulţi dintre ei chiar îşi doresc să se întoarcă în locurile lor de provenienţă numai că sunt ţinuţi de mai mulţi factori şi principalul o să fie întotdeauna infrastructura din spitale. Învăţăm nişte lucruri în facultate, în Rezidenţiat şi te trezeşti în spitalul în care ai ajuns să munceşti că nu ai echipamente, nu ai aparatură, nu ai medicamente, nu ai colegi pe diverse specialităţi cu care, evident, vrei să colaborezi, vrei să te ajuţi, şi aceasta este o situaţie periculoasă evident, în primul rând pentru pacienţi dar şi pentru noi, din punct de vedere al riscului de eroare medicală”, a exlicat Andrei Trifu. 

Dr. Alma Stancu, oncolog medical la Institut du Cancer Sainte – Catherine Avignon, Provence, a declarat, referitor la propunerea avansată de premier: “Dacă absolvenţii de medicină de stat, la buget, ce devin specialişti, ar trebui să fie „obligaţi” să lucreze pentru stat, atunci statul ar trebui să oblige şi alte profesii pentru care studiile sunt plătite de stat să facă acelaşi lucru”.

Medicul anestezist Iuliu Torje, care profesează în Germania, critică ideea obligativităţii medicilor de a lucra în România după finalizarea studiilor, susținând că statul poate impune obligaţii, însă doar în condiţiile în care există o ofertă corectă pentru profesionişti.

”Ideea obligativităţii medicilor de a lucra în România după terminarea studiilor este, din punctul meu de vedere ,simptomul unui stat care nu mai ştie să convingă şi încearcă să constrângă, şi dovada clară a unui eşec structural, mascat sub discurs de responsabilitate publică”, scrie medicul anestezist Iuliu Torje, pe Facebook.

(Citește și: Ministrul Sănătății: Cifrele de şcolarizare în medicină au scăpat de sub control – ”Producem de 3 ori mai mulţi rezidenţi decât putem include în sistem”)

****