Subiectul majorării salariului minim garantat pe economie se află în analiza Guvernului, dar premierul a susținut, când a fost întrebat dacă acest venit va crește în 2026, că, în principiu, acesta va fi înghețat, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu.
”Subiectul este în analiza premierului şi, în momentul în care l-am întrebat, mi-a răspuns: În principiu, salariul minim nu va creşte. Dar subiectul este, în acest moment, în analiza premierului”, a spus Ioana Dogioiu.
”Ce se întâmplă în coaliţie, se întâmplă în coaliţie. Nu ştiu să vă spun”, a adăugat aceasta, referindu-se la declarațiile din ultimele zile ale unor social-democrați.
Poziționările din coaliție
PSD „nu va accepta încălcarea legislației naționale și europene care reglementează salariul minim european”
Fostul ministru al Muncii Marius Budăi (PSD) a declanșat noua controversă în coaliție, garantând săptămâna aceasta, pe Facebook, faptul că salariul minim pe economie va fi majorat de la 1 ianuarie 2026.
„Salariul minim va crește în anul următor! Nu va fi înghețat! Vă asigur de acest lucru! PSD nu va accepta încălcarea legislației naționale și europene care reglementează salariul minim european”, a scris Budăi pe Facebook.
Directiva europeană a venitului minim nu instituie nicio obligativitate, dar România a adoptat câteva legi ce reglementează salariul minim.
UDMR, neutru
„Există această actualizare, se face nu se face, decizia o vom lua la momentul potrivit. Cei din zona de business spun că nu e cazul că productivitatea nu susţine o astfel de creştere”, a declarat Kelemen Hunor, liderul UDMR.
De la USR, Claudiu Năsui – pentru înghețare
Salariul minim pe economie ar trebui înghețat anul viitor, conform deputatului USR Claudiu Năsui.
Liberalii sunt și ei împotriva majorării.
Mecanismul ajustării anuale
Directiva europeană a obligat statul să reglementeze salariul minim și să stabilească mecanismul de creștere a acestuia, dar nu impune aplicarea majorărilor.
Este Jalonul 392 din PNRR, bifat anul trecut (printr-o HG publicată în MOf în gebruarie acest an), prevede: Intrarea în vigoare a actului care reglementează noul sistem de stabilire a salariului minim, un act legislativ ce va institui un nou mecanism și o formulă pentru a stabili nivelul salariului minim în mod obiectiv și sistematic, în consultare cu partenerii sociali și ținând seama de acțiunile Uniunii.
Conform reglementării, gradul de evaluarea gradului de adecvare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost stabilit în funcție de nivelul orientativ de 47% – 52% al ponderii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în câștigul salarial mediu brut.
Procentele ar corespunde intervalului 4.319 – 4.778 lei brut, față de 4.050 de lei (o creștere a netului cu 211 lei, față de 2024), intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025.
Există și o formulă concretă pe baza căreia se ia decizia de ajustare anuală a acestui venit: Salariu de bază minim brut t+1 = Salariu de bază minim brut t ∗ (1 + 𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑖𝑛𝑓𝑙𝑎ț𝑖𝑒𝑖𝑡+1/𝑡 100 + 𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑟𝑒ș𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑎𝑙ă 𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡ăț𝑖𝑖 𝑚𝑢𝑛𝑐𝑖𝑖 𝑡+1/𝑡 100).
Indicatorii folosiți
Setul de indicatori necesari stabilirii/actualizării salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată sunt:
- rata inflației anuale prognozate
- Produsul Intern Brut (PIB) prognozat
- populația ocupată prognozată
- câștigul salarial mediu brut lunar prognozat.
Nodul gordian, „tăiat”, la fel ca și până acum, la Consiliul Tripartit
- După actualizarea valorii salariului de bază minim brut garantat în plată conform mecanismului, mai prevede HG, se calculează noul raport dintre salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată actualizat și câștigul salarial mediu brut lunar prognozat pentru anul următor.
- Valoarea obținută pentru acest raport se compară cu nivelul orientativ între 47%-52% al indicatorului de referință pentru evaluarea gradului de adecvare prevăzut la art. 164 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
- Dacă raportul dintre valoarea salariului de bază minim brut garantat în plată aplicând formula și câștigul salarial mediu brut lunar prognozat este mai mic de 52% se negociază în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, între limitele nivelului orientativ al indicatorului de referință pentru evaluarea gradului de adecvare.
Poziționările din Consiliul Tripartit: patronatele – pentru înghețare; sindicatele – pentru majorare
Poziția Guvernului în Consiliul Tripartit rămâne o necunoscută, până la ajungerea la un consens în coaliție.
Sindicatele insistă pe necesitatea majorarea acestui venit, în contextul în care inflația este de 9,9%, măsurile de austeritate au afectat deja angajații, iar facturile la energie vor crește consistent cheltuielile gospodăriilor în această iarnă.
Un alt motiv pro-majorare este numărul mare al salariaților cu astfel de venituri (aproximativ 1,8 milioane, adică peste 30% din salariați, conform datelor de la 1 ianuarie 2025).
Patronatele, însă, care au suportat deja mai multe măsuri de diminuarea a deficitului bugetar, prin majorări de taxe și impozite, solicită înghețarea salariului minim în 2026.
Conform IMM România, raportat la condițiile economice și criza bugetară care afectează mediul de afaceri, firmele au nevoie în acest moment de măsuri de stimulare și nu de noi creșteri de costuri, care ar putea duce la falimente și disponibilizări în masă.
Argumentele și avertismentele pro-înghețare ale IMM România; patronatele propun diminuarea fiscalizării muncii
- „Creşterea salariului minim brut pe ţară, de către Guvern, coroborat cu creşterea fiscalităţii şi fără a se propune un pachet de măsuri de suport economic pentru IMM-uri, va conduce la transferul tuturor costurilor suplimentare pentru antreprenori, fapt care va determina creşterea preţului produselor şi serviciilor întreprinderilor româneşti care va avea ca rezultat pierderea competitivităţii. Raportat la condiţiile economice şi criza bugetară care afectează mediul de afaceri, întreprinderile au nevoie în acest moment de măsuri suport şi nu de creşterea costurilor”.
- Creşterea costurilor cu forţa de muncă într-o perioadă în care avem o mărire generalizată a taxelor şi impozitelor pentru mediul de afaceri conduce în mod inevitabil la scăderea competitivităţii societăţilor româneşti. Mărirea numărului de insolvenţe şi scăderea consumului arată reculul economiei româneşti, fapt care creează o presiune suplimentară asupra IMM-urilor.
- „În ultimii 3 ani salariul minim brut a crescut în mod constant peste rata inflaţiei, astfel cum rezultă din datele INS, puterea de cumpărare a salariaţilor crescând în termeni reali. O nouă creştere a salariului minim brut pe ţară, în contextul economic actual, caracterizată de instabilitate economică şi fiscală, conduce la disponibilizări de personal, distorsionarea pieţei prin concurenţa neloială făcută de munca nefiscalizată şi reducerea investiţiilor”.
- O modalitate de creştere a veniturilor salariale, fără o mărire nesustenabilă a costurilor pentru angajatori, poate fi realizată prin scăderea fiscalităţii pe forţa de muncă, în acest fel având loc o creştere a veniturilor pentru salariaţi.
Calendarul de calculare a majorării – Raportul anual ar trebui elaborat până la 20 octombrie
- stabilirea obiectivelor cercetării cu consultarea partenerilor sociali în Comisia de dialog social din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale până în luna mai
- colectarea datelor necesare monitorizării și evaluării impactului, de la Institutul Național de Statistică și Comisia Națională de Strategie și Prognoză până în luna august
- analiza indicatorilor socio-economici, a scenariilor și a evaluării de impact ex-ante și expost și elaborarea Raportului anual privind actualizarea salariului minim până la data de 20 octombrie
- diseminarea rezultatelor Raportului anual privind actualizarea salariului minim și propunerea de scenarii de majorare a salariului minim către partenerii sociali în luna octombrie
- consultări/ negocieri tripartite în cadrul Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social privind majorarea salariului minim în luna octombrie
- decizia privind noul nivel al salariului minim precum și pregătirea documentelor hotărârii de guvern privind majorarea salariului minim în luna noiembrie a anului curent, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie a anului următor aplicării etapelor.
Salariul minim, instrument de creștere a veniturilor la buget
Guvernele au fost majorarea salariului minim garantat ca pe o metodă de creștere a veniturilor statului și de acoperire a unei părți din golurile de la fondurile de pensii și sănătate:
- impactul este întotdeauna pozitiv, întrucât statul are doar 1,3 milioane de angajați, dintre care foarte puțini sunt plătiți la acest nivel minim. Este adevărat, la bugetari impactul se transmite în lanț, întrucât grilele de salarizare sunt stabilite prin raportare al salariul minim
- procentul mare de angajați din privat plătiți, în acte, cu salariul minim pe economie – la ultima majorare, intrată în vigoare la 1 ianuarie, au fost 1,8 milioane de beneficiari (aproximativ 33% din angajați)
- în funcție de salariul minim se stabilesc și alte venituri la stat, precum punctul de amendă
(Citește și: Integrarea muncii nedeclarate ar crește cu 30% numărul de salariați și ar aduce bugetului 18,7 mld. lei anual. Cum este evitată fiscalizarea muncii)
****
Urmărește-ne pe Google News
