Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că reforma pensiilor din sectorul ordine publică și apărare va fi următoarea măsură adoptată după pachetul privind reforma în administrație.
„În momentul în care pachetul de administrație se adoptă, următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare. Aceasta este realitatea și nu este o dorință a unui premier. Este o necesitate care ține de piața muncii. Este o necesitate care ține de realitățile noastre demografice și de sustenabilitate a sistemului de pensii. Nu mai avem cu cine să înlocuim acești oameni. Dacă oamenii se pensionează la 50 de ani, la 52 de ani, nu mai este suportabil acest lucru”, a afirmat Bolojan, într-un interviu pentru G4Media.
Creșterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard trebuie făcută, a adăugat premierul, care a dat și un exemplu de „anormalitate”: „Este anormal să vedeți o știre că șeful poliției din Sibiu s-a pensionat la 47 de ani împliniți. Vă puteți da seama ce cred cetățenii noștri când văd o astfel de știre?”
Bugetul Apărării va fi sub 3% din PIB anul acesta
În contextul discuției despre pensiile militare, șeful Guvernului a vorbit și despre bugetul Apărării, care, potrivit angajamanetului luat la ultimul summit NATO, ar trebui să ajungă la 5% din PIB până în 2035.
„Nu avem cum să ne ducem la 5%, nu avem spații fiscale pentru treaba asta. Trebuie să discutăm foarte deschis. Dar ne vom respecta angajamentele ca în fiecare an să creștem cu câteva procente, nu foarte mari, cota alocată apărării. Acum se lucrează la proiecția de buget. Avem o țintă de deficit de 6,2% din PIB, urmărim să scădem inflația la 4 – 4,5% și și bugetul Ministerului Apărării va fi puțin mai mare decât cel de anul trecut. Ar putea să fie 2,3% din PIB sau 2,4% din PIB. Nu vreau să vin cu niște cifre, pentru că acum sunt discuțiile cu ministerul. Nu cred că suntem în măsură să ajungem la 3% din PIB”, a spus Ilie Bolojan.
(Citește și: „Premierul Bolojan, către fondurilor de investiții internaționale: „Indiferent ce va fi după 2027, România are o arhitectură suficient de puternică pentru a merge mai departe în direcția pe care am început-o”)
***
Urmărește-ne pe Google News
