În acest moment este aproape finalizat un proiect de lege în premieră pentru sistemul medical românesc, referitor la îngrijirea pacientului la sfârşitul vieţii (end of life care), care va cuprinde reglementări referitoare la îngrijirile paliative, dar și proceduri pentru pacienții în cazul cărora nu mai există soluții terapeutice.
La elaborarea document au lucrat reprezentanţi ai Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă (SRTI),printre care profesorul Şerban Bubenek, ai Colegiului şi ai Avocatului Poporului.
Proiectul va fi definitivat în următoarele câteva săptămâni, după care va intra într-o amplă dezbatere la care vor lua parte şi reprezentanţi ai societăţii civile, ai cultelor, asociaţiilor de pacienţi şi mass media, a declarat, pentru News.ro, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR): ”Nu avem încă nicio legiferare corespunzătoare a paliaţiei în România şi nici reglementări clare cu privire la procedurile de urmat atunci când în cazul unui pacient nu mai există soluţii terapeutice. În acest moment în România există anumite proceduri, însă sunt învechite şi incomplete”.
“Colegiul Medicilor din România susţine acest proiect, un proiect care este în premieră şi anume această legislaţie şi clarificarea unei legislaţii şi existenţa unei legislaţii cu privire la ceea ce înseamnă îngrijirea pacientului aflat deasupra resurselor terapeutice.
A plecat de la premisa că în România nu există o atfel de legislaţie, doar un Ordin privind regulamentul de organizare, functionare şi autorizare a serviciilor de ingrijiri paliative. Există practic lacune care nu sunt de ajutor nici medicului şi nici pacientului sau familiei pacientului. (…) Pentru că aceste procese decizionale, în special la această categorie de pacienţi, sunt extrem de grele, sunt complexe, atât pentru medici, cât şi pentru familia pacientului. Sunt procese decizionale cu mare încărcătură emoţională şi sunt nişte procese pentru care trebuie să existe o reglementare foarte clară, cu respectarea, bineînţeles, a tururor principiilor legalităţii, inclusiv a principiilor eticii medicale”, a explicat preşedinta CMR.
Specialiștii în terapie intensivă au preluat idei din mai multe modele legislative europene
Proiectul a fost pregătit după discutarea mai multor modele existente în Europa, adaptate reglementărilor legislative şi specificului activităţii medicale din România.
„Reprezentanţii SRATI au adus în discuţie mai multe modele în ceea ce priveşte îngrijirea pacienţilor aflaţi deasupra resurselor terapeutice, dar bineînţeles că din aceste modele trebuie nuanţate o serie întreagă de reglementări care să intre în concordanţă cu specificul activităţii medicale şi cu reglementările legislative din România. Orice reglementare, inclusiv pe acest subiect, trebuie adaptată realităţilor şi necesităţilor care există la ora actuală în România”, a explicat Cătălina Poiană.
Cazul morților suspecte de la Spitalul Pantelimon
Prevederile privind pacientul în cazul căruia nu mai există soluții terapeutice au fost considerate urgente de către corpul medical, în special anesteziști, după controversatul caz al morților suspecte de la Spitalul Sfântul Pantelimon, din Capitală, unde două doctorite de la ATI sunt acuzate că au ucis premeditat mai mulți pacienți.
În apărarea celor două doctorițe, mai mulți medici au intervenit în spațiul public invocând legislația din alte state, unde pacienții în cazul cărora se decide că nu mai există șanse și, prin urmare sunt scoși de pe aparate.
În România, nu există legislație pentru aceste situații, iar unii medici au explicat că statul nu ar trebui să risipească puținele resurse ale sistemului pentru susținerea asistată a vieții acestora.
Ancheta a fost deschisă anul trecut, în urma unui denunț formulat de Camelia Stămătoiu, director de îngrijiri în cadrul Spitalului, care le-a procurorilor că, pe 10 aprilie, a fost sunată de o asistentă medicală care i-a mărturisit că pe Secția ATI a spitalului, de joi (4 aprilie) până sâmbătă (6 aprilie), au murit în jur de 20 de pacienți, întrucât medicii de gardă pe secția ATI, respectiv Maria Miron și Mirela Păiuș, au redus cantitatea de noradrenalină la unii pacienți internați, de la 15 sau 20ml/h la 1ml/h, sau chiar au înlocuit-o cu ser fiziologic.
Dosarul vizează lămurirea circumstanțelor în care au survenit decesele din perioada 16.03.2022 – 04.04.2024.
Pe 8 august 2024, două doctorițe implicat în acest caz, Maria Miron și Mirela Păiuș, au fost arestate preventiv pentru omor calificat, însă au fost eliberate de judecători după aproximativ două săptămâni.
Procurorii susțin că, în lunile martie și aprilie 2024, doctorițele i-au scăzut unui pacient internat la terapie intensivă doza de noradrenalină, cu rol în menținerea tensiunii arteriale, acesta intrând în stop cardio-respirator.
Acuzațiile concrete din dosar
- „Având ca scop provocarea decesului unor pacienți care necesitau terapie intensivă, dar cu privire la care inculpatele apreciau că nu mai este oportună menținerea în viață, acestea au conceput și pus în executare un plan ce consta în reducerea bruscă a dozei de noradrenalină (substanță esențială în terapie intensivă, cu rol în menținerea tensiunii arteriale), cu consecința scăderii tensiunii arteriale, urmată de stop cardio-respirator. În sensul celor arătate mai sus, la data de 26.03.2024, ora 16:45, cu premeditare și profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (pacient în vârstă de 54 de ani, în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 49/29 mm/Hg), inculpata M.M.A. a încercat să suprime viața pacientului prin reducerea bruscă a dozei de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 15 ml/h, la valoarea de 1 ml/h (valoare minimală care a fost menținută o perioadă considerabilă de timp), însă decesul victimei nu s-a produs ca urmare a intervenției unei asistente medicale care a suplinit deficitul de noradrenalină prin perfuzie”.
- Pe 4 aprilie 2024, la ora 13:17, cele două doctorițe, „profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (același pacient de 54 de ani, aflat în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 60/36 mm/Hg), acționând cu intenția de a suprima viața pacientului, i-au redus doza de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea de 1 ml/h, fapt ce a condus, 58 de minute mai târziu, la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului, declarat la ora 15:00”.
Controversele generate de acest caz
Mai mulți medici din toată țara le-au luat apărarea celor două doctorițe, acuzând lipsa legislației care să reglementeze scoaterea de pe aparate a pacienților fără șanse de supraviețuire, invocând cheltuieli inutile și reglementările existente în unele statele membre.
În ceea ce privește România, în acest caz nu este vorba despre o procedură legală de eutanasie sau de întrerupere a vieții cu consimțământ pacienților sau al familiei (așa cum există în alte țări), anchetatorii considerând că a fost o reducere nejustificată și intenționată a tratamentului vital, ceea ce constituie infracțiune penală.
Ancheta vizează tocmai stabilirea dacă aceste decese au fost cauzate prin acte deliberate ale personalului medical, contrar normelor medicale și legale.
De aceea, morțile suspecte de la ATI Spital Pantelimon sunt investigate ca posibile omoruri provocate prin reducerea intenționată a medicației vitale.
(Citește și: Dosarul morților suspecte de la Spitalul Pantelimon – Extinderea urmăririi penale pentru 4 medici de la secția ATI)
****
Urmărește-ne pe Google News
