Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au anunțat joi extinderea urmăririi penale pentru patru medici anchetați în Dosarul deceselor suspecte din Secţia ATI a Spitalului Clinic de Urgenţă Sf. Pantelimon Bucureşti.
Investigația pare să fie relansată, procurorii anunțând joi, printr-un comunicat, mai multe acțiuni în dosar:
- au fost efectuate percheziții domiciliare la locuințele unor cadre medicale
- au fost emise mandate de aducere pe numele a două cadre medicale, acestea urmând a fi conduse și audiate la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul București
- la sediul Parchetului vor fi audiați doi martori.
Dosarul morților suspecte de la Spitalul Pantelimon
Ancheta a fost deschisă anul trecut, în urma unui denunț formulat de Camelia Stămătoiu, director de îngrijiri în cadrul Spitalului, care le-a procurorilor că, pe 10 aprilie, a fost sunată de o asistentă medicală care i-a mărturisit că pe Secția ATI a spitalului, de joi (4 aprilie) până sâmbătă (6 aprilie), au murit în jur de 20 de pacienți, întrucât medicii de gardă pe secția ATI, respectiv Maria Miron și Mirela Păiuș, au redus cantitatea de noradrenalină la unii pacienți internați, de la 15 sau 20ml/h la 1ml/h, sau chiar au înlocuit-o cu ser fiziologic.
Dosarul vizează lămurirea circumstanțelor în care au survenit decesele din perioada 16.03.2022 – 04.04.2024.
Pe 8 august 2024, două doctorițe implicat în acest caz, Maria Miron și Mirela Păiuș, au fost arestate preventiv pentru omor calificat, însă au fost eliberate de judecători după aproximativ două săptămâni.
Procurorii susțin că, în lunile martie și aprilie 2024, doctorițele i-au scăzut unui pacient internat la terapie intensivă doza de noradrenalină, cu rol în menținerea tensiunii arteriale, acesta intrând în stop cardio-respirator.
Acuzațiile concrete din dosar
- „Având ca scop provocarea decesului unor pacienți care necesitau terapie intensivă, dar cu privire la care inculpatele apreciau că nu mai este oportună menținerea în viață, acestea au conceput și pus în executare un plan ce consta în reducerea bruscă a dozei de noradrenalină (substanță esențială în terapie intensivă, cu rol în menținerea tensiunii arteriale), cu consecința scăderii tensiunii arteriale, urmată de stop cardio-respirator. În sensul celor arătate mai sus, la data de 26.03.2024, ora 16:45, cu premeditare și profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (pacient în vârstă de 54 de ani, în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 49/29 mm/Hg), inculpata M.M.A. a încercat să suprime viața pacientului prin reducerea bruscă a dozei de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 15 ml/h, la valoarea de 1 ml/h (valoare minimală care a fost menținută o perioadă considerabilă de timp), însă decesul victimei nu s-a produs ca urmare a intervenției unei asistente medicale care a suplinit deficitul de noradrenalină prin perfuzie”.
- Pe 4 aprilie 2024, la ora 13:17, cele două doctorițe, „profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (același pacient de 54 de ani, aflat în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 60/36 mm/Hg), acționând cu intenția de a suprima viața pacientului, i-au redus doza de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea de 1 ml/h, fapt ce a condus, 58 de minute mai târziu, la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului, declarat la ora 15:00”.
Controversele generate de acest caz
Mai mulți medici din toată țara le-au luat apărarea celor două doctorițe, acuzând lipsa legislației care să reglementeze scoaterea de pe aparate a pacienților fără șanse de supraviețuire, invocând cheltuieli inutile și reglementările existente în unele statele membre.
În ceea ce privește România, în acest caz nu este vorba despre o procedură legală de eutanasie sau de întrerupere a vieții cu consimțământ pacienților sau al familiei (așa cum există în alte țări), anchetatorii considerând că a fost o reducere nejustificată și intenționată a tratamentului vital, ceea ce constituie infracțiune penală.
Ancheta vizează tocmai stabilirea dacă aceste decese au fost cauzate prin acte deliberate ale personalului medical, contrar normelor medicale și legale.
De aceea, morțile suspecte de la ATI Spital Pantelimon sunt investigate ca posibile omoruri provocate prin reducerea intenționată a medicației vitale.
(Citește și: Morțile suspecte de la Spitalul Pantelimon: două doctorițe de la ATI, arestate pentru omor cu premeditare – medicii contestă capacitatea procurorilor de înțelege cum se decide un tratament)
****
Urmărește-ne pe Google News
