PNL va intra la guvernare, fără a pune nicio condiție legată de funcții și de persoane, a declarat Ilie Bolojan, marți, la finalul ședinței partidului, adăugând că în cel mult 45 de zile va fi organizat congresul în care va fi aleasă conducerea formațiunii.
”În ceea ce priveşte participarea la guvernare, am făcut o informare corectă membrilor conducerii PNL, cu privire la situaţia în care se găseşte ţara noastră, cu privire la faptul că avem o responsabilitate parţială pentru ajungerea în această situaţie, de care nu ne putem deroba. (…) Votul pe care l-au dat colegii, şi a fost un vot cu o majoritate foarte mare, a fost să ne asumăm această răspundere de a participa la guvernare, fără a condiţiona sub nicio formă de funcţii sau de persoane, dar să punem greutate în primul rând pe partea de reducere de cheltuieli şi apoi pe aspectele care ţin de eventualele creşteri de taxe şi de impozite”, a declarat Ilie Bolojan.
„Suntem într-o situație complicată”, cetățenii trebuie informați corect
Ilie Bolojan a menţionat că este corect ca populația să fie informată onest cu privire la aspectele care ţin de bugetul ţării și la măsurile posibile, întrucât ele pot să le influenţeze viaţa destul de mult prin consecinţele economice pe care le pot avea, mai ales dacă nu sunt gestionate corespunzător.
”Suntem într-o situaţie complicată pentru că, în afara cifrelor procentuale care arată că avem la sfârşitul anului trecut un deficit de aproximativ 9% din PIB-ul României, această cifră nu poate părea îngrijorătoare, dar atunci când o raportăm la modul explicit la diferenţa dintre veniturile statului şi cheltuielile acestuia, constatăm că avem venituri care sunt la nivelul a 570 de miliarde la finalul anului trecut şi am avut cheltuieli de peste 720 de miliarde. Deci diferenţa dintre veniturile statului şi cheltuierile statului român într-un an de zile este de nivelul a 150 de miliarde, ceea ce înseamnă aproximativ 30 de miliarde de euro”, a precizat liderul PNL.
“Acest pachet este foarte puțin probabil să evite creșterea de taxe și impozite” – măsuri posibile prezentate de Ilie Bolojan
PNL își dorește ca accesul să fie pus pe reducere costurilor de funcționare a statului, a adăugat Bolojan, menționând că în interiorul PNL nu s-a discutat despre impozitarea suplimentară a salariilor mai mari.
“Un lucru este cert: vom susține reducerea cheltuielilor statului. Reduceri de personal unde se constată că nu se justifică numărul de posturi, printr-un calcul corect, eliminarea structurilor mult umflate în CA, structuri remunerate prea mult, restructurarea companiilor statului, eliminarea tuturor suprapunerilor, descentralizarea, transfer de competențe autorități locale, fuziuni și comasări între agenții. În primul rând statul să-și reducă cheltuielile la maxim posibil”, a spus liderul PNL, citat de Agerpres.
Alte detalii
- Persoanele cu pensii foarte mari ar trebui să plătească cotă de contribuții pentru sănătate, în condițiile în care bugetul CNAS suferă de o subfinanțare cronică.
- În ceea ce privește partea de impozite sau taxe suplimentare, unul din minusurile pe care îl avem e subfinanțarea bugetului CNAS, a spus Bolojan. “Extinderea bazei de contributori, de exemplu cei care au pensii foarte mari, și nu contribuie la bugetul Casei, o astfel de contribuție poate fi luată în calcul astfel încât CNAS să aibă banii necesari” pentru funcționarea optimă.
- Liberalii vor propune în negocierile pentru formarea coaliției de guvernare “un pachet în care reducerea cheltuielilor statului să fie net mai mare decât creșterea veniturilor acestuia, eventual prin taxe și impozite”.
- Majorarea veniturilor statului ar trebui să se facă în principal prin încasări mai bune, în special în ceea ce privește TVA-ul, și printr-o luptă reală împotriva evaziunii fiscale.
- Dar, “acest pachet este foarte puțin probabil să evite creșterea de taxe și impozite”, a recunoscut Ilie Bolojan, înainte de a adăuga: “Ne-am angajat că vom face aceste reforme, le-am tot amânat. Ne propunem să fim corecți cu românii și să le spunem adevărul”.
- Bolojan a explicat că la nivelul anului trecut, statul a avut venituri de 570 miliarde lei și a cheltuit peste 720 de miliarde, rezultând o diferență de 150 de miliarde de lei, echivalentul a circa 30 miliarde euro.
- Dacă nu se iau măsuri acum gradul de îndatorare va depăși 60% din PIB anul viitor.
- În aceste condiții, PNL optează pentru un “pachet complex de reducere a cheltuielilor de funcționare a statului” și care să elimine și să prioritizeze și să eșaloneze unele investiții.
- “Întregul pachet trebuie adoptat astfel încât să nu bulversăm economia iar această perioadă de corecție să fie cu șocuri sociale câte mai reduse”, a continuat el.
Măsuri posibile de reducere a cheltuielilor administrațiilor locale – reorganizarea, după 2028
”Cred că şi la nivelul autorităţilor locale, inclusiv la nivelul consiliilor judeţene, există spaţii importante de reducere a cheltuielilor de personal şi în general a tuturor cheltuielilor care ţin de funcţionare. Nu ştiu, există o autoritate judeţeană de ordine publică care se numeşte ATOP, prescurtat în jargonul administrativ. Dacă mâine se desfinţează ATOP-ul, nu se va întâmpla absolut nimic, doar că acolo 15-20 de oameni, primesc o indemnizaţie lunară care poate fie până la 20% din salariul preşedintelui de Consiliul Judeţean, deci împărţit la 5, înseamnă că 4 posturi de preşedinţi de Consiliul Judeţean în fiecare judeţ, cum ar veni, se pot reduce de pe o zi pe alta”, a mai spus Ilie Bolojan.
Dacă se desfinţează această autoritate, nu se va întâmpla nimic, şi spune asta din propria experienţă.
”Reorganizarea administrativă nu o putem ocoli, dar nu poate avea efect decât din 2028 încolo”, a mai adăugat liderul PNL.
El a menţionat că ”pot fi luate foarte multe măsuri pentru a reduce cheltuielile, inclusiv din zona de administraţie.
- ”Putem să discutăm de faptul că un secretar al unei comune, un contabil al unei comune, poate să aibă norma la mai multe primării. Şi aşa cum în sectorul privat, un contabil gestionează mai multe societăţi comerciale (…) în termeni reali, în multe din primările din România, contabilii nu au suficient de lucru ca să justifice, de exemplu, o normă întreagă. Poţi să lucrezi la două primării, două zile pe săptămână la o primărie, şi trei zile la cea mai mare de lângă”, a afirmat Bolojan.
- ”De la consilierii personali ai unor viceprimari, ai unor primării de localităţi mici, acolo unde veniturile proprii din impozitele şi taxele cetăţenilor nu acoperă nici măcar cheltuielile de personal, înseamnă în termeni real că nu acea primărie există pentru oameni, ci oamenii plătesc taxe pentru ca funcţionarii din primărie să-şi ia salariile. Şi acolo, cu siguranţă, trebuie văzut care este situaţia”, a arătat Ilie Bolojan.
- ”Avem grade administrative diferite în România, municipii cu 10.500-11.000 de locuitori, avem oraşe cu 2.000 de locuitori în România dar, în realitate, sunt la nivel de comune sau, în cazul unor municipii, maxim la nivel de oraşe”.
- ”Dacă facem o analiză a acestor situaţii, constatăm că, de exemplu, cheltuielile de personal pe cap de locuitor, la localităţi cu număr de populaţie identic sau asemănător, cheltuielile de personal sunt foarte mari pentru că, dacă eşti oraş, de exemplu, deşi ai 2.000 de locuitori, nivelul de salarizare al funcţionalului este mult mai mare şi al primarului şi, automat, cheltuiele de personal sunt mult mai mari, dar nu pentru că sunt serviciile mai bune, ci pur şi simplu datorită grilei de salarizare care este diferită. Dacă s-ar aduce statutul localităţilor la realitatea de astăzi, din start s-ar reaşeza multe lucruri şi din acest punct de vedere. Deci sunt foarte multe pachete care trebuie puse în practică şi este loc de mai bine şi în administraţia publică, inclusiv la consiliile judeţene”, a explicat Ilie Bolojan.
(Citește și: Cele 2 Românii – de dinainte și de după alegeri – indicatorii revenirii într-un echilibru fragil. Criza electorală s-a consumat, rămâne criza bugetară)
****
Urmărește-ne pe Google News
