Miniștrii de Interne ai UE au convenit luni asupra unui pachet cuprinzător de reforme în domeniul migrației, eliminând ultimele lacune majore din reforma blocului în materie de migrație și deblocând negocierile cu Parlamentul European.
Cele trei dosare modifică substanțial normele UE în materie de azil și se încadrează în Pactul privind migrația și azilul, plan emblematic al UE, ce urmează să intre în vigoare până în iunie 2026.
Reuniți la Bruxelles, miniștrii au aprobat ceea ce Comisia Europeană a numit de multă vreme „piesa lipsă” a sistemului: așa-numitul regulament privind returnările, relatează Euractiv.
Legea a fost propusă pentru prima dată în martie și permite țărilor UE să înființeze „centre de returnare” în afara teritoriului UE pentru migranții care așteaptă repatrierea.
Acordul „va permite atât UE, cât și unuia sau mai multor state membre, să încheie un acord sau o înțelegere cu o țară terță privind centrele de returnare”, a explicat ministrul danez al imigrației, Rasmus Stoklund.
Acordul adoptat luni va servi drept bază de plecare pentru Consiliu în negocierile cu Parlamentul European pentru ajungerea la un text legal final.
Revizuirea conceptului de țară terță sigură
Miniștrii au susținut, de asemenea, revizuirea conceptului de țară terță sigură, prezentată în luna mai, care ar facilita respingerea cererilor de azil și ar permite deportările către țările prin care solicitantul a doar tranzitat.
Pentru prima dată, țările UE vor avea o listă a țărilor de origine sigure la nivel european, care include Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Kosovo, Maroc și Tunisia.
Pe lângă aceste șapte țări, Comisia consideră că și țările candidate la aderarea la UE, precum Turcia și Georgia, sunt sigure. Cererile provenite de la cetățenii acestor țări vor fi procesate mult mai rapid.
Compromis privind returnările
Cea mai dificilă luptă politică a fost cea privind întrebarea dacă toate țările UE ar trebui să pună în aplicare în mod automat ordinele de expulzare ale celorlalte țări, parte a propunerii privind returnările.
Textul final introduce un mecanism în două etape: inițial voluntar, iar ulterior obligatoriu.
De asemenea, acesta stabilește proceduri comune la nivelul UE, creează obligații pentru persoanele care nu au dreptul de ședere, îmbunătățește cooperarea între capitale și permite înființarea de „centre de returnare” în țări din afara UE.
Mai multe guverne se temeau anterior că recunoașterea reciprocă a returnărilor ar permite statelor din prima linie, precum Spania, Italia sau Grecia, să lase migranții să treacă, transferând sarcina aplicării legii către alte state.
Solidaritate: cote mai mici, dar obligatorii
Miniștrii au ajuns, de asemenea, la un acord cu privire la fondul de solidaritate al pactului, mecanismul de repartizare a sarcinilor care impune fiecărei capitale a UE să contribuie prin relocări, sprijin financiar sau ajutor operațional.
Comisia a propus 30.000 de relocări sau un sprijin financiar echivalent (20.000 euro per persoană), mai scrie Euractiv.
Miniștrii au convenit acum obiective mai mici, dar obligatorii: 21.000 de relocări sau 420 de milioane euro pentru ciclul 2026.
Conform evaluării Comisiei din luna trecută, Grecia, Cipru, Spania și Italia se află în prezent sub presiune migratorie și vor beneficia de acorduri de solidaritate odată ce pactul va intra în vigoare anul viitor.
Țările considerate a fi expuse riscului vor fi, de asemenea, primele care vor beneficia de sprijinul UE și de finanțare suplimentară.
Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia și Polonia pot solicita deduceri totale sau parțiale din cauza presiunii migratorii puternice din ultimii ani.
Consiliul va începe acum negocierile cu Parlamentul European cu privire la textele legislative. Fondul de solidaritate trebuie să fie supus în continuare unor verificări juridice și să fie semnat oficial până la sfârșitul anului 2025.
Alte prevederi importante – ordin de returnare
„Trei din patru migranți ilegali în cazul cărora s-a emis o decizie de returnare în UE continuă să stea aici în loc să revină acasă. Sunt încântat că am ajuns la un acord asupra unei noi legi privind returnările. Cred că noul set de reguli poate contribui semnificativ la ameliorarea acestor numere. Pentru prima dată cetățenii unor state terțe care se află ilegal într-o țară UE vor avea obligații”‘, a declarat Rasmus Stoklund, ministrul danez pentru imigrație și integrare, reprezentant al președinției Consiliului, citat într-un comunicat al Consiliului.
El a precizat că statele membre vor avea la dispoziție instrumente mult mai bune, care le vor permite să impună detenții și interdicții de intrare pe perioade mai lungi.
„Pe lângă acest lucru, acordul de azi va face posibil ca atât Uniunea Europeană, cât și unul sau mai multe state membre, să facă un aranjament sau un acord cu o țară terță privind centre de returnare”, a mai adăugat ministrul danez.
Principalele prevederi convenite
- Legislația va impune obligații stricte asupra celor pe care îi vizează, în primul rând fiind cea de a respecta obligația de a părăsi teritoriul țării în cauză și de a coopera cu autoritățile.
- De asemenea, migranții în cauză trebuie să le furnizeze autorităților un document de călătorie sau de identitate, precum și datele lor biometrice.
- Vor exista consecințe când persoanele cărora li s-a cerut să părăsească un stat nu cooperează. Statele membre pot decide să refuze plata sau să diminueze anumite beneficii și alocații, să refuze să emită permise de muncă sau să le retragă, precum și să impună sancțiuni penale care, potrivit poziției Consiliului, ar trebui să includă și încarcerarea.
- Sunt prevăzute și proceduri pentru trimiterea în aceste centre a unui migrant ilegal, condiții pentru șederea lor într-un stat non-UE și consecințele nerespectării acordului. Aceste centre sau hub-uri pot servi ca loc de tranzit înainte de returnarea în țara de destinație sau chiar ca destinație finală pentru migranți.
- Măsuri speciale pentru persoanele care reprezintă un risc de securitate. De exemplu, poate fi emis un ordin de interdicție de intrare care depășește perioada obișnuită de zece ani sau chiar pe perioadă nelimitată. Statele membre pot impune și măsura detenției, chiar în închisori, iar aceasta poate fi mai lungă decât cea impusă în mod normal.
- Prin intermediul recunoașterii reciproce a deciziilor de returnare, statele UE vor putea să aplice direct o decizie de returnare emisă de un alt stat în cazul unei persoane care trebuie să părăsească teritoriul UE, fără a mai iniția propria sa procedură în acest sens. Acest lucru ar trebui să trimită un mesaj puternic migranților ilegali care înceapă să scape de expulzare ascunzându-se într-un alt stat membru.
- Regulamentul introduce un Ordin european de returnare (ERO), un formular în care statele membre vor trebui să insereze elemente cheie ale deciziei de returnare.
- Statele membre vor trebui să introducă ERO în Sistemul de Informații Schengen (SIS), sistemul de împărtășire a informațiilor și de management al frontierelor din UE. Acest lucru va facilita recunoașterea reciprocă, întrucât statele membre vor dispune de informațiile necesare pentru a face acest lucru. Dacă o persoană căreia i s-a cerut să părăsească UE se mută într-un alt stat membru, acesta va putea să aplice direct decizia de returnare din statul din care persoana în cauză a venit, în baza ERO.
- Ordinul european de returnare va fi introdus în termen de doi ani, cel mai târziu de la intrarea în vigoare a legislației privind returnarea.
Semnal de alarmă tras de ONG-urile din domeniul drepturilor omului
Organizațiile societății civile au reacționat cu îngrijorare la acordul Consiliului, în special la articolul din propunerea privind returnările, care ar permite autorităților să efectueze percheziții la domiciliu, investigații și verificări suplimentare pentru a aplica deportările.
Dispoziția se referă atât la locuințele persoanelor care fac obiectul unor ordine de returnare, cât și la „alte spații relevante”, inclusiv, eventual, reședințele cetățenilor UE suspectați că găzduiesc migranți, precum și birourile ONG-urilor și centrele umanitare.
„Această nouă propunere poartă amprenta unui stat polițienesc”, a avertizat Silvia Carta, responsabilă de advocacy la Platforma pentru cooperare internațională privind migranții fără documente.
Permiterea intrării în locuințe private este o încercare clară de a intimida pe oricine ajută un semen și de a pune persoanele aflate în nevoie într-un pericol și mai mare, conform acesteia.
Prin regulamentul privind returnarea, UE „legitimează închisorile offshore, profilarea rasială și detenția copiilor într-un mod nemaiîntâlnit până acum”, a declarat Sarah Chander, directoare la Equinox Initiative for Racial Justice.
(Citește și: Comisia propune relaxarea regulilor de expulzare a migranților ilegali – principalele modificări)
****
Urmărește-ne pe Google News
