Măsurile fiscal-bugetare ce vor fi aprobate luni prin OUG numită ordonanța trenuleț, vor avea un impact de 19 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că reducerea cheltuielilor statului va fi echivalentă cu un punct procentual din PIB-ul estimat al anului 2025.
Calculul a fost prezentat într-un comunicat emis după ședința de sâmbătă a Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social (care cuprinde reprezentanți ai Guvernului, sindicatelor și patronatelor), discuții la care au participat premierul și mai mulți miniștri ai Cabinetului Ciolacu 2.0.
Şeful Executivului a afirmat, citat în comunicat, că în cursul anului 2024, aproximativ 69 de miliarde de lei – respectiv 3,92% din PIB – reprezintă investiţii şi cheltuieli esenţiale, precum cele cu majorările salariale din sectorul bugetar (din sistemul sanitar, educaţie, apărare, creşterea pensiilor, plăţile pentru plafonarea preţului la energie, cheltuieli din domeniul sănătăţii, subvenţii pentru transportul public etc.).
În cadrul consultărilor, reprezentanţii patronatelor au considerat necesare măsurile pentru limitarea cheltuielilor statului şi au apreciat că este nevoie de un efort major şi urgent de combatere a evaziunii fiscale.
Premisele și țintele pe care a fost elaborată OUG
- deficitul bugetar trebuie redus de la 7,9% în 2024 la sub 3% în 2031
- ipoteza de lucru pentru această reducere ia în considerare o reducere a cheltuielilor publice pentru a se ajunge la o ajustare a acestora cu 6% în PIB, adică de diminuare de la 41,9% în 2024, la 35,9% în 2031
- cheltuielile cu pensiile au crescut cu aproximativ 20% în 2024, cu impact anual de 25 miliarde de lei la buget
- cheltuielile de personal ale statului au crescut în acest an electoral, de la 132 de miliarde de lei la 164 de miliarde de lei
Federația Sanitară amenință cu proteste
Vicepreşedintele Federaţiei Solidaritatea Sanitară, Gabriel Predica, a declarat, sâmbătă, la Palatul Victoria, după reuniunea Consiliului Tripatit, că proiectul de ordonanță reprezintă o tăiere pe linie a drepturilor salariale, iar sănătatea este sistemul cel mai afectat.
”Toate recompensele salariale rămân blocate. Infirmierii, asistentele, continuă să aibă aceste drepturi la nivelul anului 2018, medicii continuă să facă gărzi cu acelaşi tarif orar din 2018, din punctul nostru de vedere această ordonanţă reprezintă o tăiere pe linie a drepturilor salariale, pentru că orice punct procentual al inflaţiei de anul viitor înseamnă tăiere de venit salarial. Am transmis acest lucru, reacţia domnului premier a fost că în 2024 creşterea veniturilor salariale a fost de 24,4%, din punctul nostru de vedere lucrurile stau cu totul diferit. Dânsul a spus că Guvernul nu are obligaţia să asigure o creştere proporţională cu inflaţia, noi i-am cerut cel puţin acest lucru, ar fi firesc ca anul viitor să avem o creştere cel puţin la nivelul inflaţiei”, a arătat Predica.
”Noi nu excludem de exemplu proteste spontane în spitale. Nu putem discuta încă despre greva generală, pentru că sunt anumiţi paşi, trebuie să vedem gradul de aderenţă”, a adăugat Gabriel Predica, el menţionând că acest lucru poate însemna oprirea voluntară a lucrului pentru o parte din personalul în funcţie.
(Citește și: La un pas de ”junk”. Fitch revizuiește în jos perspectiva de rating a României: de la „Stabilă” la „Negativă”. Motivele și consecințele)
****
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Ordonanța austerității cunoscută sub numele de “Ordonanța trenuleț” este o cârpeală care nu rezolvă problemele legate de reducerea deficitului bugetar excesiv cu care se confruntă România. Pentru asta este nevoie de un program de reforme bazat pe dezvoltare economică şi reducerea cheltuielilor publice şi a birocraţiei în administraţie.
După 35 de ani de la revolutia din decembrie, 1989 si de la căderea comunismului, România este încă un stat nereformat, cu un sistem politico-administrativ excesiv centralizat. Aceasta este principala cauză a prelungirii stării de tranzitie de la socialism la capitalism, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan politic, economic, social si cultural. Hotia, coruptia si nepotismul sunt principalele racile ale clasei politice care frânează progresul, ne tin pe loc sau chiar regresăm. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. De aceea e nevoie de reforme profunde pentru a desfiinţa foarte multe structuri inutile la nivel central si local populate cu tot felul de nepotisme. Numai asa s-ar putea produce destrămarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
De aceea, programul de guvernare trebuie să pornească de la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
-Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în fiecare an de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze.
Ba mai mult, reforma administrativ-teritorială prin comasarea judetelor ar contribui automat la reducerea numărului instituțiilor publice deconcentrate și alte structuri din subordinea ministerelor sau a altor organe ale administrației publice centrale, care în prezent sunt răspândite în cele 41 de judete.