Aproximativ 185 de companii de stat sunt complet inactive, fără declaraţii financiare şi fără activitate reală, dar încă existente în evidenţele oficiale, în timp ce pierderile totale acumulate de întreprinderile publice se ridică la circa 14 miliarde de lei, potrivit vicepremierului Oana Gheorghiu.
Guvernul a demarat un proces de reformă a companiilor de stat, care vizează atât închiderea firmelor-fantomă, cât şi restructurarea şi eficientizarea celor considerate viabile şi strategice.
185 de „cadavre” administrative trase după stat
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că, din datele centralizate de la Ministerul Finanţelor, reiese existenţa a aproximativ 185 de companii de stat care sunt complet inactive, unele dintre ele nemaidepunând declaraţii financiare de ani de zile. „Ele mai există doar pentru că nu au fost închise la Registrul Comerţului, deci nu s-au închis efectiv”, a explicat oficialul, la TVR Info.
Potrivit acesteia, multe dintre aceste firme nu mai au active, angajaţi sau activitate economică, iar în unele cazuri au rămas doar clădiri sau alte bunuri nevalorificate. „Asta trebuie să facem, să le curăţăm pe acestea, să le închidem. Ele nu mai au active, nu mai au angajaţi, unele dintre ele sunt doar nişte clădiri rămase şi trebuie să vedem ce facem cu aceste lucruri”, a spus Gheorghiu.
Vicepremierul a arătat că menţinerea acestor companii pe hârtie generează costuri şi blocaje administrative şi afectează imaginea şi eficienţa statului ca proprietar. „Rămânem de ani de zile cu cadavre din astea în listă şi le tragem după noi”, a afirmat ea.
Pierderi de circa 14 miliarde de lei, companii cu capital negativ
Oana Gheorghiu a precizat că pierderile totale ale companiilor de stat, calculate pe baza datelor disponibile pentru anul 2024 şi anii anteriori, se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei. „Nu sunt doar pierderile din anul 2024, ci sunt toate pierderile cu care vin companiile din spate”, a explicat vicepremierul.
Ea a atras atenţia că o parte dintre companiile analizate au capitaluri negative, ceea ce înseamnă că pierderile acumulate depăşesc capitalul propriu. „Acestea sunt companii cu risc foarte mare. Sunt, practic, companii care, potrivit legii, ar trebui să fie deja în insolvenţă”, a declarat Gheorghiu.
În cazul unor firme considerate strategice, statul trebuie însă să ia decizii cu mare atenţie. „Fiind unele dintre ele companii strategice, trebuie ca statul să se uite foarte atent şi să ia decizii importante”, a subliniat vicepremierul, indicând că soluţiile pot varia de la restructurare şi recapitalizare până la închidere sau parteneriate.
Analiză aprofundată pentru 230 de companii centrale care ofere servicii publice esențiale
Vicepremierul a arătat că, din totalul companiilor de stat, aproximativ 230 sunt companii centrale, considerate cele mai importante din punct de vedere al dimensiunii financiare şi al serviciilor publice pe care le asigură. „Acestea sunt companiile la care avem cifrele cele mai mari şi care asigură servicii publice”, a precizat Gheorghiu.
În acest context, Guvernul a lansat un proiect-pilot care vizează 22 de companii din domeniile energiei, transporturilor şi de la Ministerul Economiei. „Această primă listă reprezintă un proiect-pilot pe care îl facem în noul flux gândit cu membrii Guvernului şi împreună cu AMEPIP”, a declarat vicepremierul la TVR Info.
Analiza nu se limitează la constatarea pierderilor. „Nu e suficient să ne uităm la o companie să vedem că are pierderi. Trebuie să ne uităm de unde vin ele, de ce vin ele, care e cauza lor, dacă e o cauză obiectivă sau ţine de proasta guvernanţă”, a spus Gheorghiu, precizând că AMEPIP evaluează în detaliu situaţia fiecărei companii.
Oana Gheorghiu: Erau consilii de administraţie în care se reglau nişte interese sau erau trimişi nişte oameni care îşi completau veniturile
În plan secund, dar esenţial pentru eficientizarea companiilor de stat, vicepremierul a vorbit despre reforma guvernanţei corporative. Ea a arătat că, în trecut, consiliile de administraţie au fost adesea folosite pentru reglarea unor interese sau pentru completarea veniturilor unor persoane. „Lucrul ăsta, cu legislaţia pe care o avem acum, nu va mai fi posibil”, a afirmat Oana Gheorghiu.
Conform noilor reguli, majoritatea membrilor consiliilor de administraţie sunt persoane independente, provenite din mediul privat, care îndeplinesc criterii de competenţă. „Statul rămâne să aibă un singur reprezentant care poate fi funcţionar public sau angajat al statului”, a explicat vicepremierul, subliniind necesitatea separării zonei de reglementare de cea de gestionare operaţională.
De asemenea, numărul membrilor consiliilor de administraţie a fost redus. „Asta înseamnă mai multă eficienţă şi decizii mai uşor de luat”, a spus Gheorghiu, adăugând că este nevoie şi de o responsabilizare mai mare a managementului, inclusiv prin evaluări anuale ale performanţei.
Companii strategice, privatizare
Vicepremierul a oferit exemple de companii unde statul trebuie să rămână implicat, dar cu reguli clare de eficienţă. În cazul Metrorex, Gheorghiu a arătat că metroul este un serviciu public esenţial. „Peste tot în lume, metroul merge pe subvenţie de la stat, nu se poate autofinanţa, dar subvenţia trebuie gândită într-un anume fel şi activitatea trebuie eficientizată”, a declarat ea.
Despre Tarom, oficialul a spus că statul român trebuie să ia o decizie strategică. „Este o companie care se luptă de mulţi ani cu pierderi, într-o piaţă foarte concurenţială. Trebuie să ajungă la un nivel de recuperare a activităţii, fie printr-o bună guvernanţă, fie printr-un parteneriat”, a arătat Gheorghiu.
Referitor la privatizare, vicepremierul a subliniat că aceasta poate lua mai multe forme. „Privatizarea poate să însemne listare la bursă, un parteneriat public-privat sau chiar o vânzare, dacă asta reiese din analiză că este cea mai bună soluţie”, a spus ea, adăugând că obiectivul nu este „vinderea ţării”, ci folosirea mai eficientă a activelor statului în interesul public.
(Citește și: ”Deteriorare majoră a sănătății financiare a companiilor: Ratele de neplată a creditelor au urcat abrupt în 2025 – Cea mai mare creștere e la creditele garantate de stat. Motivele: Presiunile fiscale, inflația și dobânzile mari”)
***
Urmărește-ne pe Google News
