Numărul de copii născuți în UE a atins un minim istoric anul trecut, conform datelor oficiale care evidențiază gravitatea provocărilor demografice ale regiunii, transmite Financial Times.
Nașterile au scăzut la 3.665.000 în 2023, cel mai mic nivel de când au fost colectate date comparabile (1961). Această cifră a reprezentat o scădere de 5,5% față de totalul nașterilor din 2022 – cea mai mare scădere anuală înregistrată până acum.
Cifra din 2023 este mai mică decât proiecția Eurostat (4 milioane de nașteri), parte a prognozei sale pe termen lung cu privire la evoluția demografică din UE. De la atingerea unui vârf de aproape 7 milioane de nașteri la mijlocul anilor 1960, ratele natalității în națiunile care acum formează UE au scăzut brusc și sunt în prezent la aproximativ același nivel ca în SUA.
Lipsa copiilor în Europa este de așteptat să pună presiune pe finanțele statelor, pe măsură ce populația activă scade, iar costurile în domenii precum sănătatea și pensiile cresc.
Experții demografici cred că tendința de lungă durată a europenilor de a avea din ce în ce mai puțini copii s-ar putea agrava.
„Este posibil ca incertitudinile percepute — cum ar fi insecuritatea locurilor de muncă, creșterea costului vieții și a prețurilor locuințelor, precum și multiplele crize globale, inclusiv pandemia de Covid-19, tensiunile geopolitice și schimbările climatice — să afecteze negativ deciziile reproductive individuale”, a declarat Guangyu Zhang, ofițer pentru probleme de populație la ONU.
Dificultățile de a se stabili pe piața muncii, pe piața imobiliară și chiar pe ”piața întâlnirilor”, printre cauzele amânării deciziei de a deveni părinți
„Tinerii au mai multe dificultăți decât înainte în a se stabili pe piața muncii, pe piața imobiliară și poate chiar pe piața întâlnirilor”, a spus Willem Adema, economist senior la OCDE.
Pe măsură ce europenii amână tot mai mult decizia de a avea copii, femeile din regiune nasc la o vârstă mai înaintată.
Datele Eurostat arată că vârsta medie a femeilor la nașterea primului copil este în creștere, fiind aproape de 30 de ani în 2022, față de 28,8 ani în 2013.
Procentul nașterilor la mame cu vârsta de 40 de ani sau mai mult s-a dublat în ultimul deceniu, crescând de la 2,5% la 6%, reflectând o amânare a parentalității, multe femei alegând să aibă copii mai aproape de limita superioară a intervalului de vârstă reproductivă, pe care ONU o definește ca terminându-se la 49 de ani.
Tendința de a avea mai puțini copii este cea mai pronunțată în Italia, Spania, Grecia, Polonia, Finlanda și statele baltice — unde numărul nașterilor a scăzut cu cel puțin un sfert în ultimul deceniu.
Experții avertizează guvernele că ar trebui să se pregătească pentru un viitor cu o rată a fertilității mai scăzută și să ia în considerare măsuri pentru a stimula imigrația, productivitatea și participarea forței de muncă, în special în rândul femeilor.
(Citește și: ”Capital Economics: România va pierde teren în Topul economiilor lumii din cauza crizei demografice și a productivității”)
***
Urmărește-ne pe Google News
