Motivarea CCR privind pensiile speciale ale magistraților, publicată. Legea pleacă spre promulgare

Decizia CCR privind constituționalitatea reformei pensiilor speciale ale magistraților a fost publicată și trimisă Monitorului Oficial, joi. După publicarea motivării CCR în MOf, preşedintele Nicuşor Dan are un termen de 10 zile pentru a promulga legea.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, joi, la Bruxelles, că în zilele următoare va fi promulgată legea privind reforma pensiilor magistraţilor, iar atunci Guvernul va comunica Comisiei Europene „îndeplinirea sută la sută a jalonului” 215 din PNRR, care echivalează cu 321 milioane euro.

Principalele concluzii ale CCR pe obiecțiile Curții Supreme:

• „Este decizia exclusivă a Guvernului/Parlamentului, după caz, să stabilească oportunitatea și momentul în care aceste reforme vor fi realizate, indiferent de data de la care ele își vor produce efectele. Așadar, Curtea nu se poate pronunța cu privire la aspectele referitoare la oportunitatea măsurilor necesare a fi luate în urma emiterii Deciziei Comisiei Europene 3.490 din 28 mai 2025. În sensul celor de mai sus și cu privire la aspecte similare, Curtea s-a pronunțat și prin Decizia nr.479 din 20 octombrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1036 din 10 noiembrie 2025″‘, spune instanța constituțională”.

• „Nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maxim al acesteia. Dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil”. În aceste condiţii, a conchis Curtea, nu se încalcă dispoziţiile art.44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată.

• Cu privire la actualizarea pensiilor de serviciu, prin Decizia nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157, Curtea a statuat că „din perspectiva securităţii juridice în cadrul sistemului judiciar, [înlocuirea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cu actualizarea sa în funcţie de indicele de inflaţie – s.n.] aduce în discuţie o lipsă de previzibilitate a statutului juridic al persoanelor care, la data intrării în vigoare a legii, fac parte din sistemul justiţiei. Aceste persoane pierd un element al statutului lor consolidat la data intrării în profesie. Prin urmare, legiuitorul trebuie să facă diferenţa între persoanele deja aflate în structura sistemului judiciar şi cele care încă nu au accesat acest sistem la data intrării în vigoare a legii.

• Curtea observă că există un raport adecvat între cuantumul pensiei medii din sistemul public de pensii și cel al pensiei de serviciu a personalului din sistemul justiției, stabilite potrivit legii criticate, ceea ce indică ‘o congruență axiologică’ între soluția legislativă criticată și cerințele impuse de CJUE în jurisprudența sa. Prin urmare, dispozițiile art.I pct.1, 2 și 4, ale art.III pct.1 și 2 și ale art.IV din lege, sub aspectul criticilor formulate, nu încalcă art.124 alin.(3), art.147 alin.(4) și art.148 alin.(2) și (4) din Constituție.

• „Curtea mai constată că generațiile viitoare vor putea opta între pensia de serviciu stabilită de legea criticată și pensia contributivă din sistemul general de pensii publice în acord cu art.211 alin.(6) din Legea 303/2022, astfel cum Curtea deja a stabilit – ‘pensia de serviciu nu este eliminată pentru nicio categorie de personal din sistemul justiției”.

• „Beneficiul unui asemenea element al dreptului de pensie subzistă atât timp cât reglementarea legală care o prevede este în vigoare. Abrogarea acesteia conduce la eliminarea pentru viitor a acestui element din sistemul de determinare a cuantumului pensiei de serviciu, numai sumele de bani exigibile la momentul abrogării normei intrând în sfera de protecție a dreptului de proprietate privat㔑, mai spune CCR. AGERPRES/(AS – redactor: Mihai Stoica, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)”.

Judecătorii CCR Mihaela Ciochină, Asztalos Csaba-Ferenc şi Mihai Busuioc au avut o opinie concurentă la decizia CCR, iar Gheorghe Stan şi Cristian Deliorga au avut o opinie separată.

De ce nu a acceptat CCR solicitarea unor lămuriri din partea CJUE

• „Curtea Constituțională subliniază că admisibilitatea unei întrebări preliminare presupune, între altele, o cauză pendinte pe rolul unei instanțe naționale și utilitatea reală a răspunsului oferit de CJUE pentru interpretarea și aplicarea dreptului Uniunii Europene în acea cauză”.

• „CJUE a respins ca inadmisibile întrebări care vizau chestiuni ipotetice sau acte normative care nu erau încă în vigoare în ordinea juridică națională, întrucât rolul său nu este acela de a formula opinii consultative”.

• „Legea dedusă controlului poate să nu intre în vigoare ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, ca urmare a solicitării reexaminării legii de către Președintele României și rămânerii ei în nelucrare în Parlament ori datorită faptului că Parlamentul nu poate fi obligat să pună în acord o lege cu decizia Curții Constituționale într-un anumit termen. În consecință, adresarea unei întrebări preliminare către CJUE, în acest cadru procesual, ar transforma jurisdicția europeană într-un organ consultativ care ar exprima o opinie în cadrul procesului legislativ derulat într-un stat membru, ceea ce este inadmisibil”.

(Citește și: Scădere bruscă a costurile de finanțare ale României, după trecerea reformei pensiilor speciale ale magistraților de CCR: Dobânda la titlurile pe termen lung a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 2 ani)

****