Costul continuării schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energiei nu este mic, dar menținerea plafonării este măsura prudentă având în vedere creșterea recentă a prețurilor de pe piețele pe care se tranzacționează energia, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, pentru CursdeGuvernare.ro.
Conform ministrului, scenariul de bază vizează prelungirea plafonării cu 3 sau 6 luni, după data de 1 aprilie. Ulterior, după această perioadă, se va trece pe un model bazat pe protejarea consumatorului vulnerabil, în funcție de venituri.
”Costul este nu mic și sigur că în contextul actual fiscal-bugetar este un lucru la care trebuie să fim atenți. Mai ales Ministerul de Finanțe trebuie să aibă în vedere acest lucru. Din punctul nostru de vedere, având în vedere ce se întâmplă în regiune, având în vedere creșterile de prețuri la gaz, pe piața europeană, la energie electrică și pe PZU față de acum niște luni de zile – creșteri între 10 și 40% la energie electrică și între 15 și 40% la gaz – o asemenea măsură este prudentă”, ne-a declarat Burduja.
Statul încă are restanțe față de furnizori
Până acum, în cei trei ani de funcționare a schemei de plafonare și compensare, costul bugetar a fost de aproximativ 27 de miliarde de lei, din care 17 miliarde de lei s-au plătit în cadrul schemei de plafonare-compensare a facturilor la energie, pentru mediul economic, iar 10 miliarde de lei sunt plăți făcute de Ministerul Muncii pentru clienții casnici.
Totodată, Guvernul mai are în prezent restanțe la decontare de circa 5 miliarde de lei în raport cu furnizorii de energie electrică și gaze naturale, care au acumulat în ultimii ani credite și dobânzi pe fondul prelungirii și blocării parțiale a calendarului de rambursare. Sumele trebuiesc validate la decontare de către ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei).
Scăderea prețurilor depinde de creșterea volumului tranzacțiilor din piața de energie
Prețul gazelor pe piața spot a BRM (cu livrare în ziua următoare) a tot crescut în ultimele săptămâni și a ajuns recent la cele mai ridicate niveluri ale ultimilor – la 240-250 de lei/MW cel mai recent. Prețurile au crescut în toată Europa, pe fondul consumului ridicat din depozite și a încheierii tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina, de la 1 ianuarie.
În România, prețul reglementat este de 120 lei/MW, preț cu care producătorii locali vând gaze furnizorilor pentru consumatorii casnici și producătorii de energie termică. La energie electrică, plafonul este de 0,68 lei/KWh, însă ofertele din piață pentru 1 aprilie sunt în general mult mai înalte comparativ cu prețul plafonat. Diferențele între prețul de piață și cel plafonat este asigurată întâi de furnizori și apoi de stat prin decontarea sumelor.
O ieșire dezordonată din regimul de plafonare riscă să crească puternic inflația și să creeze probleme pe lanțurile economice, la fel ca în 2021.
Ministrul Energiei a mai declarat pentru CursdeGuvernare.ro că perioada următoare va fi o perioadă tranzitorie, în care să se ia măsuri pentru creșterea energiei tranzacționate în piață și implicit reducerea prețurilor.
”Mizăm pe faptul că în această perioadă tranzitorie vom avea măsuri prin care vom crește lichiditatea în piață. Adică să determinăm furnizorii și producătorii să intre în tranzacții, iar atunci când această plafonare clasică, pe nivel de consum, va trece un model bazat pe consumator vulnerabil, să avem lichiditate în piață astfel încât prețurile să rămână cât mai mici”, a afirmat Sebastian Burduja.
Se așteaptă motivarea deciziei CCR
Piața de energie este afectată atât de incertitudinea privind cadrul de funcționare a pieței de energie, după 1 aprilie 2025, cât și de decizia Curții Constituționale a României (CCR), care a decis în noiembrie că suprataxarea companiilor din energie și practic alimentarea fondului (contribuția la Fondul de tranziție energetică) din care se finanțau costurile plafonării sunt neconstituționale. Motivarea deciziei CCR încă este așteptată.
(Citește și: ”ECOFIN: Îngrijorări tot mai mari cu privire la rolul UE în lume – Accentul se mută pe dereglementare, prețuri energetice, înarmare și Raportul Draghi”)
***
Urmărește-ne pe Google News
