Serbia și România ar intenționa să semneze un memorandum de înțelegere (MoU) privind construcția unei noi centrale hidroelectrice pe Dunăre, așa-numitul proiect Porțile de Fier 3 (Djerdap), a anunțat luni ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, potrivit publicației SeeNews.com.
Oficialul sârb a adăugat că documentul este în prezent în curs de finalizare, iar anunțul a fost făcut după o convorbire telefonică cu ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, mai arată publicația citată.
„Construcția acestei centrale hidroelectrice reversibile (centrală cu acumulare prin pompaj – n.r.) poate îmbunătăți stabilitatea sistemelor energetice, poate facilita integrarea surselor de energie regenerabilă în rețeaua energetică regională și poate oferi soluții pentru stocarea sezonieră a electricității, în beneficiul ambelor părți,” a declarat Djedovic Handanovic într-o postare pe Instagram, după discuția cu ministrul român.
Serbia a finalizat studiile. Orice construcție pe Dunăre necesită acordul ambelor state
Conform unor declarații ale ministrului sârb al energiei din martie 2024, Serbia a realizat studiul hidrologic și studiul preliminar de fezabilitate pentru proiectul Porțile de Fier 3, iar conform Planului Național Integrat pentru Energie și Climă al Serbiei adoptat de guvern în iulie anul trecut, Porțile de Fier 3 e planificată să aibă o capacitate totală instalată de 1.800 MW și să fie finalizată până în 2038, cu un cost estimat de 1,4 miliarde de euro.
Inițial, sârbii au propus construcția noului sistem hidroenergetic în amonte de Porțile de Fier I, pe cursul superior al Dunării, în zona Donji Milanovac. Proiectul a fost propus prima dată în anii 1960 și a fost abandonat ulterior. În 2022, sârbii propuneau o centrală hibridă – și pompaj și sistem de panouri fotovoltaice.
În ceea ce privește poziția anterioară a României cu privire la subiect, merită menționat faptul că Serbia este singura țară cu care România nu are interconectare la gaze, proiect pe care România l-a promovat la nivel bilateral cum au promovat și sârbii proiectul Porților de Fier III.
Situată în amonte, pe cursul superior al Dunării, ar putea fi afectată producția de energie de la Porțile de Fier I și II
În plus, fostul ministru Sebastian Burduja afirma în august 2024, la Porțile de Fier I, după semnarea memorandumului privind proiectul interconectorului de gaze cu Serbia, că în cadrul discuțiilor cu omologul său de la Belgrad a fost abordată și problema proiectului sârbesc Porțile de Fier III, iar partea română a anunțat că nu va face niciun compromis cu privire la producția de energie electrică de la hidrocentralele Porțile de Fier I și Porțile de Fier II.
„Nu în ultimul rând azi a fost abordat subiectul Djerdap 3, o centrală cu acumulare prin pompaj pe teritoriul Serbiei, fiind la un nivel preliminar de studiu de prefezabilitate. Partea sârbă a lucrat cu compania americană Bechtel care a făcut acest studiu de prefezabilitate și acum o săptămână au prezentat date preliminare referitoare la această investiție și un posibil impact asupra infrastructurii de la Porțile de Fier I și Porțile de Fier II”, a declarat atunci fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja.
„Sub nicio formă nu dorim să aibă de suferit producția de energie electrică de la Porțile de Fier I și Porțile de Fier II. Fiind o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, înțelegem importanța ei, rolul ei în asigurarea unor servicii de sistem de echilibrare, dar nu vom face niciun compromis de la producția de energie electrică de la Porțile de Fier I și Porțile de Fier II”, a mai spus atunci fostul ministru Energiei.
Capacitatea hidrocentralelor de pe Dunăre
Producătorul de energie de stat din Serbia, EPS, și omologul său român, Hidroelectrica – majoritar deținut de stat – operează deja împreună centralele hidroelectrice Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2 pe Dunăre, la granița dintre cele două țări, amintește SeeNews. În partea românească, centralele au o putere instalată de 1.164 MW (Porțile de Fier I) și de 251 MW (Porțile de Fier 2).
Despre Porțile de Fier III s-a mai discutat la nivel bilateral – inclusiv între proiectanții hidrocentralelor de pe Dunăre – încă de dinainte de 1989, discuții reluate la nivel guvernamental și pe vremea guvernului Boc. Abia din 2022 guvernul sârb a început să promoveze mai serios proiectul.
„Vrem să lucrăm împreună la realizarea proiectului Porțile de Fier III. Am vorbit deja cu companii care sunt interesate de acest mare proiect și este necesar ca România să facă parte dintr-un proiect atât de important și de mare”, declara fosta ministră a energiei din Serbia Zorana Mihajlovic, în septembrie 2021, în cadrul unei reuniuni ministeriale a Parteneriatului pentru Cooperarea Transatlantică care a avut loc la Varșovia.
(Citește și: ”Hidrocentrala Porțile de Fier I revine la capacitate maximă: Toate cele șase hidroagregate au redevenit funcționale și produc 700 de MW”)
***
Urmărește-ne pe Google News
