38 de autorități și companii publice și private au primit de la Ministerul Energiei o adresă prin care li se solicită o analiză detaliată a efectelor negative ale Green Deal-ului european asupra activității și competitivității lor, astfel încât să fie propuse la Bruxelles măsuri de de ajustare și soluții, în cadrul unor viitoare negocieri.
Analizele făcute de jucătorii din piață trebuie să ajungă la Ministerul Energiei până pe data de 7 februarie și vor fi folosite, cel mai probabil, la raportul pe care ministrul Sebastian Burduja s-a angajat să-l prezinte guvernului, în privința competitivității în energie.
Documentul, semnat de ministrul Burduja, și obținut de Cursdeguvernare.ro, însistă pe ideea ”patriotismului energetic” și a politicii energetice anunțate pentru SUA de către Donald Trump și spune că este esențial ca România să își consolideze poziția în cadrul Uniunii Europene asigurându-se că politile de mediu și energetice sunt adaptate la realitățile economice și sociale naționale.
„Patriotismul energetic și responsabilitatea ne obligăm să pregătim acest raport cu maximă seriozitate, pentru a demonstra că România este gata să apere interesele sale legitime și să contribuie activ la redefinirea politicilor energetice europene. În fața unor exemple internaționale, precum recentul program energetic al Statelor Unite sub conducerea președintelui Donald Trump, care promovează prioritizarea intereselor naționale, România trebuie să adopte o abordare similară, fermă și pragmatică”, se arată în document.
În acest sens, Ministerul Energiei a demarat realizarea unui raport de analiză în detaliu a efectelor negative ale Green Deal asupra sectorului energetic și industrial românesc, cu o linie clară la nivel guvernamental cu privire la prioritizarea intereselor naționale pe sectorul de energie.
Ministrul Burduja spune în scrisoare că demersul este unul strategic pentru viitorul energiei din România, iar scopul final vizează inclusiv „suspendarea/abrogarea, la nivel european, a politicii Green Deal și a unor acte normative în domeniul mediului” pentru „a sprijini o tranziție justă și echitabilă”, în contextul unor discuții și negocieri viitoare la Bruxelles.
„În România, politicile de mediu și de tranziție energetică au condus la o reducere cu 24,6% a capacităților de producere a energiei electrice între 2017 și 2022, aspect confirmat de concluziile Curții de Conturi”, scrie în circulară.
Ce solicită Ministerul Energiei
Solicitarea a fost transmisă unui număr de 38 de autorități și companii publice și private, cât și unei federații patronale. Printre companii se numără OMV Petrom și Romgaz, Oil Terminal, ELCEN, Transgaz, Complexul Energetic Oltenia sau Hidroelectrica, în timp ce la autorități vorbim despre Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), Institutul Național de Statistică (INS) sau Curtea de Conturi a României.
Acestea urmează să trimită date, informații și analize despre:
- Impactul legislativ al Green Deal: identificarea prevederilor din legislația europeană și națională care afectează negativ activitatea entității, inclusiv întârzieri generate în implementarea proiectelor de infrastructură energetică
- Consecințele economice: evaluarea pierderilor economice înregistrate, inclusiv reducerea capacităților de producție, creșterea costurilor de operare și impactul asupra locurilor de muncă
- Efecte asupra competitivității: analiza modului în care politicile Green Deal afectează competitivitatea entității pe piețele interne și externe
- Recomandări: propuneri pentru măsuri corective care să fie incluse în raportul final al Guvernului României, pentru a sprijini o tranziție justă și sustenabilă, respectiv pentru suspendarea/abrogarea, la nivel european, a politicii Green Deal și a unor acte normative în domeniul mediului.
- Companiile au termen până pe 7 februarie să răspundă solicitării Ministerului
Context: Ministrul Energiei Sebastian Burduja a anunțat că va prezenta în guvern un raport detaliat privind efectele negative ale politicilor „Green Deal” asupra sectorului energetic românesc
Adresa, intitulată „Solicitare privind analiza efectelor negative ale politicilor Green Deal asupra Uniunii Europene și legislației europene și naționale de mediu”, este datată 22 ianuarie 2025, adică a fost trimisă companiilor la doar o zi după o declarație a ministrului Energiei Sebastian Burduja conform căreia politicile Green Deal aduc deservicii economiei românești.
„Noi am dat o circulară către companiile din portofoliul Ministerului Energiei, și ne vom adresa și altor ministere, instituții, autorități pentru a determina exact ce a însemnat acest Green Deal din perspectiva sectorului energetic românesc. Pe de o parte, închiderea termocentralelor pe cărbune: avem o situație pe anii 2009-2022, cu peste 7.000 de MW scoți din uz. Pe de altă parte sunt și beneficii deoarece s-a investit și în energie regenerabilă și am lansat o multitudine de programe din PNRR și din Fondul de modernizare. Toate lucrurile acestea vrem să le punem în balanță și să arătăm exact ce înseamnă pentru economie, pentru cetățeni, pentru prețul la facturi, ce înseamnă acest parcurs al României și al Europei”, a declarat ministrul Energiei într-un interviu pentru CursDeGuvernare.ro pe 23 ianuarie.
Ministrul a anunțat în ianuarie că va prezenta în guvern un raport detaliat privind efectele negative ale politicilor „Green Deal” asupra sectorului energetic românesc, care cel mai probabil va fi elaborat din datele pe care le vor transmite companiile.
De notat că poziția ministrului român al Energiei nu pare însă a fi singulară în UE: confruntaţi cu scăderea competitivităţii şi un declin economic generat în special de prețurile mari cu energia, oficialii europeni au început să mute accentul agendei europene pe dereglementare, prețuri energetice, înarmare și implementarea Raportului Draghi.
Declarație în aceeași cheie a premierului Marcel Ciolacu, duminică, la Congresul pentru validarea candidaturii lui Crin Antonescu
O declarație similară cu cele ale ministrului Energiei, Sebastian Burduja, a făcut duminică și premierul Marcel Ciolacu.
„Cred că e timpul să vorbim mai deschis și mai apăsat despre curentele externe care ne-au adus aici. Europa este deja de mult timp într-un declin ideologic, demografic și industrial. Sunt multe lucruri care pot fi spuse, de la nevoia de a avea energie ieftină pentru industrie, până la reducerea drastică a birocrației și reglementărilor care au ajuns să sufoce orice inițiativă. Green Deal-ul a fost o idee bună, dar aplicată greșit și impusă fără a ține cont de economia fiecărui stat”, a declarat Ciolacu la Congresul PSD.
El a adăugat că fluxurile mari de capital vor ocoli Europa, dacă politicile Uniunii Europene vor continua să fie neadaptate la realitatea economică.
Ministrul Energiei dă asigurări că investițiile în energie verde vor continua fără probleme
Duminică, ministrul Energiei Sebastian Burduja a ieșit public și a afirmat, printr-o postare pe Facebook că, „toate investițiile în energie curată vor continua și vom absorbi toți banii europeni disponibili, însă, în același timp, tranziția energetică trebuie să fie pragmatică și sustenabilă, iar renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României”.
„Subiectul e pe cât de important pentru traiul românilor de fiecare zi și pentru competitivitatea companiilor românești, pe atât de complex”, a afirmat Burduja, care a adăugat că nu este împotriva tranziției verzi.
Cum motivează Ministerul Energiei demararea analizei cu privire la efectele negative ale Green Deal: Inițiativele pentru tranziția la o economie verde au generat efecte economice colaterale
Ministerul Energiei scrie în adresa transmisă companiilor și autorităților că, în contextul actual, Uniunea Europeană se confruntă cu provocări semnificative în sectorul energetic, determinate de implementarea politicilor aferente Pactului Ecologic European (Green Deal) și a obiectivelor ambițioase de decarbonizare.
„Aceste inițiative, deși esențiale pentru tranziția către o economie verde, au generat efecte colaterale asupra competitivității economice și securității energetice ale statelor membre. Raportul recent elaborat de Mario Draghi relevă o serie de efecte negative care periclitează competitivitatea Uniunii Europene pe scena globală. În România, sectorul energetic se află sub o presiune considerabilă din cauza costurilor asociate emisiilor de carbon. Un studiu realizat de Energy Policy Group (EPG) indică faptul că, în absența unor măsuri concertate de decarbonizare, până în 2030, costul total al emisiilor pentru industriile opelului, cimentului și chimicalelor din România ar putea crește de patru ori comparativ cu 2024. Această creștere substanțială a costurilor riscă să afecteze competitivitatea acestor sectoare pe piețele internaționale”, explică Ministerul.
În plus, se arată în documentul guvernamental, tranziția către surse de energie regenerabilă necesită investiții semnificative în infrastructură și tehnologii noi, care pot pune presiune pe bugetul național și pe mediul de afaceri.
„Conform unui raport al PwC România, implementarea Green Deal în sectorul energetic și economic al țării implică transformări profunde, cu necesitatea unor investiții anuale reprezentând 5-7% din PIB. Aceste investiții majore pot pune presiune pe bugetul național și pe mediul de afaceri, în special în absența unor mecanisme eficiente de finanțare și sprijin. De asemenea, politicile de mediu actuale pot genera pierderi economice substanțiale în sectoarele tradiționale, fără implementarea unor măsuri corespunzătoare de tranziție justă și sprijin pentru forța de muncă afectată. Un raport al International Labour Organization subliniază importanța adoptării unor politici industriale și de tranziție juste pentru a maximiza beneficiile economice și de ocupare a forței de muncă în regiunea MENA”, se mai precizează în document.
Câți MW a pierdut România în ultimii ani
Un alt aspect subliniat este faptul că, în anul 2024, Uniunea Europeană a consumat doar 3% din producția globală de cărbune, un indicator care subliniază dependența extrem de scăzută față de acest combustibil fosil a economiilor europene.
Cu toate acestea, această scădere a fost însoțită de o diminuare semnificativă a capacităților de producție din industrii strategice, precum cea a oțelului, cimentului și energiei pe bază de cărbune.
De notat totuși aici că o parte semnificativă din aceste capacități erau deja dezafectate sau incapabile de producție, motiv pentru care li s-au retras licențele.
Acest proces de „curățare” a sistemului energetic a fost demarat de ANRE în 2019, proces care a presupus ridicarea licențelor de producție de energie electrică în cazul centralelor care erau dezafectat și care nu mai existau, ci doar figurau în statisticile oficiale. Dumitru Chiriță, atunci președinte ANRE, arăta în 2019 că România avea teoretic o putere instalată de foarte mare dimensiuni, de 24.000 de MW, din care disponibili efectiv doar 16.000 MW.
Până în februarie 2021, ANRE retrăsese deja licențe echivalente cu 4.400 de MW (nefuncționali).
În același timp, implementarea Green Deal a început abia din 2020, cu toate că au existat alte iterații ideologice premergătoare precum sistemul penalizator de certificate de CO2 ce trebuiau cumpărate de producătorii pe cărbune de energie de pe piețele internaționale, sistem care a împins producători precum Complexul Energetic Oltenia (CEO), mult timp cel mai mare producător pe cărbune din România după capacitatea instalată, în dificultate financiară, reorganizări și trecere pe sisteme mai puțin poluante de ardere a gazului.
În locul acestor capacități au intrat însă în sistem circa 2.000 de MW numai pe partea de prosumatori (gospodării cu panouri), fără a lua în calcul investițiile private ale companiilor în fotovoltaice, care au o capacitate de circa 1.700 de MW.
În 2025, capacitățile de generare ar trebui să ajungă la 22,8 GW (22.800 MW), conform Planului Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC) al României din septembrie 2024, cu o creștere la 32.000 MW până în 2030. Aici este inclusă și o creștere a capacităților pe nuclear.
(Citește și: ”Interviu Sebastian Burduja: ”Mutăm accentul energiei de pe mediu pe securitate și competitivitate” / ”Am mandatat Romgaz să studieze posibile achiziții de combinate pentru producția de îngrășăminte””)
(Citește și: ”PPE revizuiește obiectivele ”verzi” ale Ursulei von der Leyen”)
(Citește și: ”America Energetică a lui Donald Trump: ”SUA își sabotează competitivitatea și industria în timp ce China poluează cu impunitate”)
***
Urmărește-ne pe Google News
