Măsurile de reechilibrare bugetară au ajuns la Sănătate, un domeniu acut subfinanțat, unde vor fi operate tăieri de cheltuieli, inclusiv de la capitolul medicamentelor, nu doar de la servicii precum investigații medicale.
Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) i-a fost alocat pentru anul acesta un buget de 77 de miliarde de lei, dar pentru a derula toate cheltuielile necesare și aflate în plată are nevoie de 88 de miliarde, ceea ce înseamnă cu 15,7% mai mult decât s-a prevăzut în Legea bugetului de stat pentru 2025. Pentru a introduce servicii și medicamente noi necesare și care erau planificate, ar fi însă nevoie de un buget de aproximativ 100 de milioane de lei, a declarat președintele CNAS, Horațiu Remus Moldovan, marți, la Palatul Parlamentului.
Conform execuției bugetare din aprilie, Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a avut încasări din contribuții în valoare de 21,86 miliarde de lei, iar cheltuielile 27,238 miliarde, cu un deficit de 3,5 miliarde după acordarea unor subvenții.
„Bugetul actual al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este de 77 de miliarde de lei, aproximativ. Ca să putem să derulăm tot ceea ce avem până la sfârşitul anului, ca şi servicii medicale, cheltuieli, medicamente, materiale sanitare, pe toate categoriile bugetare, e nevoie de aproximativ 88 de miliarde. Ca să facem ceva în plus, să venim cu servicii noi, să venim cu medicamente noi pe lista de compensate, e nevoie de aproximative 100 de miliarde. Ştim că lucrul acesta este absolut aproape imposibil, având în vedere datele economice”, a explicat Horațiu Moldovan.
În cadrul acest foarte restrâns al finanțării Fondului și în contextul eforturilor de reechilibrare bugetară, Horațiu Remus Moldovan este așteptat de coaliția ce va forma viitorul guvern, cu un pachet de măsuri de „eficientizare” a cheltuielilor Fondului.
Majoritatea acestor soluții vizează reduceri de bunuri și servicii, plus o măsură despre care s-a discutat mereu, dar amânată – lărgirea bazei contributorilor, prin eliminarea unor categorii de beneficiari de scutiri acordate de-a lungul guvernărilor partidelor PSD și PNL, partide ce vor stinge acum incendiile pe care tot ei le-au declanșat.
Capitolele din bugetul Fondului unde pot fi operate tăieri
Trebuie lucrat la eficientizarea cheltuielilor, iar zonele unde se pot face reduceri sunt medicamentele, costurile medii ale anumitor dispozitive care se folosesc în programele naţionale de sănătate și, așa cum a procedat și anul trecut guvernul PSD – PNL – UDMR, concediile medicale.
Creșterea numărului contribuabililor prin limitarea drastică a exceptărilor de la Codul fiscal
„La o simplă privire, chiar şi neprofesionistă, cifrele stau în felul următor: sunt aproximativ 6 milioane de plătitori la Fondul naţional unic de asigurări de sănătate şi sunt aproximativ 17 milioane de beneficiari. Va fi o decizie politică (în privinţa categoriilor care vor fi introduse la plată – n.r.). Noi, din punct de vedere tehnic, vom pune pe masa guvernului şi pe masa coaliţiei de guvernare nişte calcule pe absolut fiecare categorie, din cele aproximativ 19 categorii de exceptaţi la plata contribuţiei pentru asigurări de sănătate. Sunt diferite scenarii, nu aş vrea să le lansez acum, pentru că e un moment sensibil în ceea ce priveşte construcţia guvernului, dar cu siguranţă va trebui să lucrăm şi la partea de venituri, atât pentru echilibrarea cheltuielilor cu concedii medicale, cât şi la echilibrarea cheltuielilor în general cu serviciile medicale şi medicamentele”, a explicat Horațiu Moldovan.
Concediile medicale, amânate în mod tradițional – mai puține și foarte diferențiate în funcție de boală
„La partea de concedii medicale avem cheltuieli de aproximativ cinci miliarde de lei pe an, iar ceea ce încasează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate la acest fond este o sumă mult mai mică şi atunci trebuie să găsim un echilibru atât în ceea ce priveşte partea de venituri, dar şi în ceea ce priveşte partea de limitare, să spunem aşa, a unui anumit comportament de tip, haideţi să spunem, semi-abuziv sau abuziv în acordarea concediilor medicale. Nu este vorba să revenim la acele mecanisme, la acele controale, nu suntem o instituţie de forţă, ci efectiv vom lucra la partea de reglementare pe modelul altor ţări care au un comportament mult mai etic din punct de vedere al acordării concediilor medicale. Sunt diferite procente de compensare pe diferite coduri de boli care trebuie analizate şi în funcţie de comportamentul, să spunem, de consum, sunt anumite scenarii pe care le luăm în calcul”, a arătat el.
O altă schimbare structurală îndelung amânată – mutarea spitalizărilor spre ambulatoriu
Preşedintele CNAS a mai spus că trebuie să se lucreze la scăderea ponderii spitalizărilor continue şi a spitalizărilor de zi în favoarea investigaţiilor în ambulatoriul de specialitate.
„Este un mecanism pe bază de performanţă, în ambulator şi la nivelul medicului de familie, astfel încât să cuantificăm, odată ce avem implementată noua platformă informatică a asigurărilor de sănătate, să putem să avem o evidenţă a cazurilor care nu necesită internare, ca urmare a acţiunii medicului în ambulatoriul de specialitate şi a medicului de familie, şi să venim cu un stimulent de ordin financiar, să premiem efectiv acest medic, care ne ajută să evităm nişte costuri spitaliceşti”, a mai spus Horațiu Moldovan.
(Citește și: VIDEO / Elisabeth BRUMĂ, Director, Reglementări și Norme de Contractare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS): Bugetul Casei e cu 20-30% mai mic decât ar fi necesar)
****