Șefa Curții Supreme, Lia Savonea, a respins invitația la o întâlnire de lucru cu ministrul Justiției: „Pare un exercițiu de imagine”

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a invitat reprezentanții instituțiilor sistemului judiciar la o întâlnire de lucru, programată joi, privind măsurile prevăzute în Programul de guvernare 2025-2028, în domeniul eficientizării justiției civile și penale.

Invitația a fost adresată președintei Consiliului Superior al Magistraturii, președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, directoarei Institutului Național al Magistraturii, președintelui Uniunii Naționale a Barourilor din România, președintelui Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, președintelui Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești din România și directorului Școlii Naționale de Grefieri o invitație la dialog instituțional, în scopul identificării celor mai bune soluții pentru îmbunătățirea activității din domeniul justiției.

Subiectele de pe agendă

• digitalizarea actului de justiție
• actualizarea taxelor judiciare de timbru și stabilirea acestora ca venit suport pentru investițiile în infrastructura judiciară
• identificarea unor metode pentru eficientizarea punerii în aplicare a procedurii administrării probelor de către avocați sau consilieri juridici
• identificarea unor sancțiuni, inclusiv procesuale, eficiente și disuasive în cazul celor care formulează plângeri contravenționale cu rea-credință ori vădit neîntemeiate
• identificarea unor soluții alternative, toate acestea în scopul degrevării activității instanțelor judecătorești.

Ministerul Justiției precizează că unul dintre obiectivele asumate în cadrul Programului de guvernare 2025-2028, la secțiunea Justiție, constă în reducerea duratei de soluționare a cauzelor și punerea eficientă în executare a hotărârilor judecătorești.

„Acest obiectiv este în strânsă conexiune cu alte măsuri deosebit de importante, precum promovarea unor instrumente alternative de soluționare a proceselor în instanță, instituirea cadrului legal pentru soluționarea la distanță a litigiilor cu profesioniști, introducerea unor proceduri adecvate de filtrare a sesizării instanțelor, apte să conducă la reducerea inflației de cauze care nu necesită o soluționare judiciară, digitalizarea instanțelor judecătorești, prin generalizarea dosarului electronic și revizuirea cadrului legislativ, în special a normelor de procedură”, mai menționează ministerul.

Lia Savonea a refuzat invitația – ”Pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real”

Președinta Curții Supreme, controversata judecătoare Lia Savonea, pe motiv că întrunirea ”pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real”, conform adresei de răspuns a șefei Înaltei Curți.

Lia Savonea reclamă faptul că justiția se confruntă în aceste meomente cu un discurs public ce relativizează independența judecătorilor și că ”această desconsiderare a rolului magistraturii afectează nu doar corpul profesional, ci și încrederea cetățeanului în statul de drept”.

Refuzul de a participa la discuții este o formă de reacție la legea ce crește vârsta de pensionare a acestora la 65 de ani, fașă de aproximativ 52 de ani în prezent, și scade valoarea pensiei acestora la 70% din ultimul venit. Legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, în cadrul pachetului format din cinci pachete de măsuri pentru corecție bugetară.

Prezentăm integral adresa Liei Savonea

”Domnului ministru Radu MARINESCU
Ministrul Justiției

Stimate domnule ministru,

Referitor la solicitarea dumneavoastră nr. 2/44759 din 10 iulie 2025, înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție sub nr. 1230 din 11 iulie 2025, vă comunicăm următoarele:

Înalta Curte de Casație și Justiție nu va participa la o întâlnire organizată într-un moment extrem de dificil pe care justiția îl traversează. Modul în care aceasta a fost concepută și mediatizată pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real. Reunirea, în acest cadru, a opt instituții cu roluri și competențe fundamentale, dar diferite, riscă să relativizeze specificul fiecăreia și să deturneze discuția de la problemele reale și concrete ale justiției.

Instanța supremă constată că, în locul unui dialog onest și al unor soluții reale, justiția se confruntă astăzi cu un discurs public ce relativizează independența judecătorilor, reduce statutul magistraturii la simple costuri bugetare și alimentează percepția falsă a unor „privilegii”.

Această desconsiderare a rolului magistraturii afectează nu doar corpul profesional, ci și încrederea cetățeanului în statul de drept. Într-un asemenea climat, participarea formală la exerciții de imagine ar echivala cu validarea acestor derapaje.

Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă că este deschisă dialogului instituțional, dar numai în măsura în care acesta urmărește soluții concrete pentru întărirea statutului magistratului, protejarea independenței instanțelor și garantarea accesului cetățeanului la o justiție credibilă și eficientă”.

(Citește și: Instanțele își suspendă activitatea, cu excepția cauzelor urgente – până la retragerea proiectului de modificare a pensiilor magistraților)

****