Calendarul legilor majore vizând bugetarii: peste 2 săptămâni – legea pensiilor militare, în vară – salarizarea personalului de la stat

Proiectul viitoarei reglementări a pensionării militarilor, polițiștilor și lucrătorilor din serviciile de informații urmează să fie finalizat în două săptămâni, iar noua lege a salarizării unitare a personalului bugetar va fi adoptată în această vară, a anunțat premierul Ilie Bolojan.

Proiectul ce crește vârsta de pensionare a militarilor va fi prezentat peste 2 săptămâni

În ceea ce privește polițiștii, militarii și lucrătorii din serviciile d einformații, premierul a explicat că reducerea cheltuielilor nu se poate face prin reduceri de personal deficitului de personal înregistrat în cazul lor.

Și atunci decizia care s-a luat, care vine să completeze ceea ce s-a făcut pentru magistrați, este să se facă economii prin creșterea vârstei de pensionare eșalonat în anii următori.

”E o problemă de suportabilitate economică pentru România, de sustenabilitate a sistemului de pensii și de inechitate față de alte categorii care lucrează până la 65 de ani”, a explicat premierul Ilie Bolojan, într-un interviu acordat G4Media.

El a explicat că aceste măsuri sunt inevitabile, din cauza impactului asupra sistemului public de pensii pe care-l avea retragerea din activitate a așa-numiților decreței, persoanele născute în anii de după intrarea în vigoare a interdicției avorturilor (Decretul din 1966). „Realitatea economică vine peste noi și invalidează lucruri care nu sunt sustenabile pe termen lung. Or, comparându-ne cu posibilitățile reale ale României, comparând demografia care vine… Gândiți-vă că generațiile noastre, generațiile celor care au peste 50 de ani, sunt generații de 400.000 – 450.000 de oameni până la 500.000 cei care suntem așa-numiții decreței, iar generațiile care înlocuiesc practic aceste generații sunt de 150.000 cum a fost anul acesta, 200-250.000 300.000 de oameni, și practic vom ajunge la un dezechilibru total dacă nu luăm măsuri din timp”, a spus Ilie Bolojan.

Detaliile prezentate de către premier:

• Și în maxim 2 săptămâni vom veni cu un proiect care să rezolve această problemă, pentru că avem un termen recomandat în pachetul de lege privind administrația și deja ne apropiem de acest termen, în așa fel încât și în aceste sectoare, acolo unde vârsta de pensionare era, de exemplu, de 47-52 de ani, să o creștem. Pentru că nu mai putem să ne ducem în acest sistem. E o problemă de suportabilitate economică pentru România, de sustenabilitate a sistemului de pensii și de inechitate față de alte categorii care lucrează până la 65 de ani.

• Aici lucrurile trebuie gândite în două etape: modificarea generală a legii de pensionare în aceste zone și particularizarea pe fiecare sector. Pentru că una este să fii la Jandarmerie la pază la o instituție publică fără probleme și poți să stai în pază liniștit până la 65 de ani. Și alta este să fii într-un batalion de intervenție, de restabilire a ordinii, la brigada de jandarmi, unde ai nevoie de o anumită forță fizică și unde trebuie gândită o formulă de echivalare a anilor lucrați în așa fel încât să permită o pensionare accelerată. Dar nu pentru toată lumea. Și această situație o avem și în celelalte structuri. Sunt zone unde ai nevoie de o condiție fizică foarte bună, care înseamnă o pensionare accelerată, unde trebuie făcut efort și sunt zone unde ai nevoie de experiență.

Legea salarizării bugetarilor, în vară

De asemenea, Guvernul va definitiva până în vară și proiectul legii salarizării unitare a personalului dins ectorul public, care este jalon în PNRR, ceea ce înseamnă că va trebui adoptată până la sfârșitul lunii august, pentru a nu pierde fonduri europene.

„O reformă (precum cea a salarizării – n. red.) costă între 700 de milioane de euro și un miliard de euro, și atunci nu ne putem permite să ratăm reformele, pentru că pierderile pentru România sunt foarte mari. Și nu ne putem să permită să pierdem miliarde” a declarat Ilie Bolojan.

Legea va intra în vigoare etapizat și există varianta ca salarizarea magistraților să fie abordată printr-un act normativ separat.

„Nu se pune problema de a reduce, să spunem, salarii, ci pur și simplu de a face un sistem de salarizare predictibil, în care interpretările să nu mai fie posibile”, a asigurat premierul.

Principalele declarații privind legea salarizării

• Ministerul Muncii trebuie să lucreze la această lege și va trebui ca într-un termen cât mai scurt, în primăvara acestui an, să o propună pentru dezbatere în așa fel încât să fie adoptată de Parlament. Există două posibilități. Fie să fie adoptată până la sesiunea parlamentară normală, deci până la începutul verii, sau să se facă o sesiune parlamentară extraordinară în cursul verii, în așa fel încât până la termenul impus de angajamentele pe care ne-am luat și de regulamentul PNRR, să fie adoptată.

• Pentru a putea corecta dezechilibre majore care sunt acumulate în sectorul public, în mod evident, se va merge pe ideea ca cei care sunt peste un anumit nivel de salarizare să nu le mai crească salariile, așteptând ca să-i ajungă creșterile din urmă. Iar cei cărora trebuie să li se crească salariile, nu li se va putea crește de pe o zi pe alta cu o sumă mare, pentru că și în 2027 trebuie să ne reducem deficitul cu un punct procentual, și în 2028.

• Deci intrarea în vigoare pentru a corecta aceste nedreptăți care s-au acumulat de 20 de ani nu se va putea face de pe o zi pe alta. Estimez o intrare etapizată în timp.

• Și până intră etapizarea, cel puțin în zona de magistrați cred că am putea să avem o lege de salarizare exclusiv pentru magistrați, intermediară, care să regleze lucrurile până atunci și să nu mai permită situația pe care am avut-o în ultimii ani cu aceste sentințe, cu lipsa totală de predictibilitate, de costuri, de bugetare și așa mai departe.

Despre majorările salariale obținute în instanță – 2 mld. euro, restanțele salariale rezultate

• Sunt două probleme care au concurat la această stare de fapt. Pe de o parte, legi de salarizare proaste, interpretabile, care permit o interpretare sau alta. Și pe de altă parte, un caz unic pe care îl avem în Uniunea Europeană în care avem 20.000 de procese pe componente de salarizare, pe diferite motive legate de discriminare, legate de un drept sau un alt drept, de actualizare a unor drepturi și așa mai departe, care au făcut să avem creșteri de salarii neprogramate, necontrolate și sentințe, a căror valoare cumulativă, reprezentând drepturi care trebuie achitate de stat, sunt foarte mari.

• În total se duc la o valoare de 2 miliarde de euro, parte a fost deja plătită, parte sunt lucruri care trebuie plătite.

• Aceste creșteri vor fi eliminate prin viitoarea lege a salarizării: Ca să nu se mai întâmple acest fenomen, este necesar ca într-un termen cât mai scurt, cel mai probabil în vara acestui an, să se vină cu o lege de salarizare clară. Oricum, avem un jalon în PNRR prin care suntem obligați să venim cu legea de salarizare unitară pe tot sistemul public din România, inclusiv pe această zonă. Dar această lege trebuie să fie de așa natură încât să clarifice lucrurile, să nu mai fie interpretabilă.

(Citește și: 7,6% din PIB alocat pensiilor, cu subvenții în scădere – proiectul de buget pentru asigurările sociale de stat 2026)

****