Sprijinul guvernamental pentru tot ceea ce înseamnă inovație, dezvoltare, tehnologie nouă, reindustrializare, IMM-uri, antreprenori vor continua chiar dacă aportul financiar guvernamental este unul fragil în acest moment, susține Laurențiu Gîdei, secretar de stat la Ministerul Economiei, Digitalizării și Antreprenoriatului, însă oficialul este încrezător că în ciuda situației bugetare precare, viitorul guvern va continua să finanțeze aceste zone.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Economia românească a tehnologiilor de top: adecvarea companiilor la trendurile globale – atu-uri și oportunități”, organizată în 17 iunie de CursdeGuvernare.ro, la Parlamentul României – Comisia de industrii și servicii din Camera Deputaților – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.
Cele mai importante declarații:
- Discuția pleacă de la celebrul raport Draghi, care a tras un semnal de alarmă spunând lucrurilor pe nume. Dacă în Europa, revoluția industrială a anilor trecuți a produs efecte care au avut ecou în întreaga lume, pare că acum, în ceea ce privește revoluția tehnologică, rămânem în urmă și am fi pe locul trei, după SUA și Asia. Europa trebuie să încerce să depună toată eforturile pentru a recupera decalajele în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor inovative, a celor moderne, a celor noi care sunt departe în SUA și în China.
- Dacă SUA și China au o legislație mai permisivă, mai dereglementată, dacă au prețurile la energie mult mai accesibile antreprenorilor, bineînțeles că efectul ideilor bune din UE, pentru că știm că se dezvoltă foarte multe companii și la nivelul UE în ceea ce privesc noile tehnologii, dar atunci când au nevoie de capitalizare, de dezvoltare, de deschidere, ele migrează cu precădere în SUA și asta produce un inconvenient la nivelul Uniunii Europene.
- Contextul este unul extrem de delicat și sensibil. Cu toții ne-am dori ca România să arată din punct de vedere financiar și economic altfel astăzi, dar, din nefericire, crizele succesive peste care am trecut ne-au adus în situația în care am văzut că unii își puneam problema, pe bună dreptate, a multor institute de cercetare care funcționează în România și unele care chiar nu produc efecte. Totuși, avem nevoie de cercetare, pentru că nu putem să avem inovația de actualitate dacă nu investim în cercetare.
- Educația este principalul factor declanșator al viitoarei revoluții tehnologice la nivelul României, pentru că dacă la nivelul ministerului din care fac parte tot vorbim despre digitalizare, și acesta este unul dintre elementele care pot contribui la dezvoltarea pe viitor, știm foarte bine că competențele populației sunt foarte scăzute. Avem nevoie de mai multă implicare a educației, a reconversiei în tot ceea ce privesc noile sectoare tehnologice de care omenirea va avea atâta nevoie.
- La nivelul Ministerului Economiei sunt derulate programe care au ca scop oarecum răspunderea la cerințele din raportul Draghi și mă refer aici la zona de microcipuri, unde punem accent și ne dorim să sprijinim antreprenorii, astfel încât să avem și o producție de microcipuri și componente electronice la nivelul României. Încercăm să identificăm soluții astfel încât să dereglementăm și să debirocratizăm tot ceea ce înseamnă finanțările de care companiile care doresc să inoveze în România au nevoie. Este foarte complicat să obții finanțări preferențiale pentru zone sensibile. Or lucrul acesta noul guvern trebuie să-l gândească astfel încât să găsească elemente, chiar dacă contextul financiar și economic în care ne află este extrem de fragil și delicat.
- Oricâte și-ar propune politicienii este nevoie și de mediul de business să vină în sprijinul politicienilor, astfel încât să fie o conlucrare strânsă pentru că mai bine decât antreprenorii, cei care cunosc piața, știu nevoile tehnologice, simt viitorul – nu se pricep politicienii cum se pricep antreprenorii. Să vină în sprijinul politicienilor pentru a trasa politici publice de viitor astfel încât peste ani să putem să considerăm că România este în topul inovației și în topul dezvoltării noilor tehnologii.
- Este mult de lucru, mult de recuperat. Împreună cu educația, cu antreprenorii și cu o clasă politică responsabilă putem găsi soluțiile cele mai bune astfel încât să putem să facem parte din familia selectă a statelor care vor produce și vor livra tehnologie în viitori ani, nu vor fi doar consumatori.
- UE a devenit un consumator de tehnologie pentru că factorii care duc la exodul noilor tehnologii și ale creierelor spre SUA îi cunoaștem cu toții. Obligația UE este de a identifica pârghiile pentru a reglementa în sensul pozitiv tot ceea ce ține de noile tehnologii astfel încât să le putem dezvolta în UE și ulterior să le livrăm lumii întregi.
- Sprijinul guvernamental pentru tot ceea ce înseamnă inovație, dezvoltare, tehnologie nouă, reindustrializare, IMM-uri, antreprenori vor continua chiar dacă aportul financiar guvernamental este unul fragil în acest moment. Sunt convins că în anii viitori politicile publice îndreptate către acest sector vor veni în sprijinul dezvoltării și retehnologizării României și în domeniile de înaltă tehnologie.
- La nivelul Ministerului Economiei sunt în derulare amplele procese de digitalizare pe care nu le putem face peste noapte. Paradoxul este că dacă factorul politic și guvernamental trasează o direcție și își dorește e foarte greu să găsești factorul uman specializat în interiorul arcului guvernamental care să producă aceste proiecte și le externalizăm.
Întrebare Alexandru Lăpușan, Zitec: În săptămânile trecute am interacționat cu oameni deosebiți din Guvernul Republicii Moldova, în frunte cu domnul prim-ministru Recean. Am discutat cu toată echipa de doamne din Guvern, care este o echipă absolut impresionantă la nivel profesional și am văzut ce reușit Republica Moldova. Ei în septembrie vor avea 83% din serviciile oferite de stat antreprenorilor acoperite integral digital, iar din serviciile pentru populație, 60%. E drept, e o țară mai mică și ai putea să spui că anumite lucruri sunt ceva mai simple, dar din punct de vedere al digitalizării, lucrurile nu sunt atât de diferite, între a acoperi o digitalizare pentru 2,5 milioane de oameni sau pentru 45 de milioane. Nu sunt atât de diferite în ziua de azi. În Bulgaria am văzut cum guvernul a colaborat cu societatea civilă și în ultimii doi ani au adoptat un pachet de peste 12 legi privind identitatea digitală, au lucrat împreună cu societatea civilă, nu cu serviciile secrete. Pe urmă, au scos pachetele de legi care să atragă studenții străini care au studiat în Bulgaria, care atragă forță de muncă calificată, le fel pachete de legi pentru digitalizare. S-o fi lucrând mult la noi și într-adevăr există o resursă limitată în cadrul ministerului și ADR, știm asta, dar dvs. sunteți la butoane și ați fost la butoane, și dacă Republica Moldova poate, dacă Bulgaria poate, este foarte greu să spunem că noi nu putem și să ne uităm către Polonia. Polonia are niște resurse economice uriașe față de România, dar uitați-vă la ăștia mai mici decât noi, că trec fluierând pe lângă noi. Pe cine mai dăm vina?
Răspuns:
- Nu aș fi cu totul de acord cu dvs. Nu am cifrele la mine să vă spun până la finalul anului cât din România va fi digitalizată. Sunt foarte multe programe în lucru, în derulare. Cu siguranță vom atinge și noi niște cifre foarte bune în tot ceea ce privește antreprenoriatul și societatea civilă vizavi de serviciile digitale pe care statul român le va oferi cetățenilor și antreprenorilor.
- Ne uităm la vecini și abordăm problema doar pe subiectele care ne pun pe noi românii într-o lumină negativă. Lucrurile nu sunt chiar atât de urâte și de grave. S-au făcut pași importanți în ultimii ani și sunt convins că acest proces este ireversibil. Dacă ne uităm pe cifrele Eurostat vedem că România, pe foarte mulți parametri este într-o zonă pozitivă, cu potențial de creștere și am convingere că acesta va fi trendul.
- Sunt multe de făcut. Guvernul împreună cu clasa politică are obligația de a continua un demers în sprijinirea și dezvoltarea digitalizării și sunt convins că foarte curând vom atinge niște targeturi pe care nu le am acum. Și România este pe un trend mult mai pozitiv decât Republica Moldova.
Conferința s-a desfășurat la Parlament, la Comisia de Industrii a Camerei deputaților:
Partener instituțional:
Comisia pentru Industrii și servicii – Camera Deputaților, Parlamentul României
Parteneri:
Asociația Cronica Europeană
Urmărește-ne pe Google News
