Simon Johnson (foto), laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 2024, atrage atenția asupra riscului ca inteligența artificială să adâncească inegalitățile sociale și economice, în loc să le reducă. Potrivit lui, progresul tehnologic nu aduce automat prosperitate pentru întreaga societate.
Într-un interviu acordat publicației Finance & Development, profesorul de la MIT Sloan School of Management avertizează că direcția actuală a inovației tehnologice este controlată de un grup restrâns de companii și persoane.
De aceea, în loc să reducă decalajele economice, inteligența artificială riscă să consolideze avantajele elitelor și să excludă grupurile vulnerabile de la beneficiile progresului, argumentează fostul economist-șef al Fondului Monetar Internațional (FMI).
„Progresul tehnologic nu înseamnă neapărat o îmbunătățire a nivelului de trai pentru toți,” afirmă Johnson. „Istoric, multe inovații au favorizat elitele, în timp ce grupurile cu venituri și educație mai scăzute au rămas în urmă.”
Oligarhia viziunii și riscurile concentrării puterii tehnologice
Johnson avertizează asupra unei „oligarhii a viziunii”, referindu-se la faptul că un număr redus de companii și indivizi influențează decisiv direcția în care evoluează inteligența artificială. Aceste viziuni reflectă în mod inevitabil interesele și valorile personale ale celor care dețin controlul – în general, persoane bine educate, din elitele occidentale.
„Nu e vorba doar de cine inventează tehnologia, ci de cine decide ce fel de tehnologie dezvoltăm și în ce scopuri. Este esențial ca aceste decizii să nu fie luate exclusiv de un cerc restrâns de actori,” susține economistul.
O altă preocupare majoră exprimată de Johnson este legată de impactul noilor tehnologii asupra instituțiilor democratice. Deși recunoaște că dezvoltarea SUA ca lider în domeniul AI se datorează în mare parte instituțiilor sale solide, Johnson avertizează că digitalizarea accentuează polarizarea și slăbește capacitatea societății de a construi consens democratic.
„Rețelele sociale au transformat dezbaterea publică în camere de ecou. În loc să găsim teren comun, ajungem să ne certăm online,” a declarat acesta.
Riscuri globale și dezechilibre între țări
Pe plan internațional, Johnson atrage atenția asupra dezechilibrelor crescânde în domeniul tehnologiei: aproximativ 95% din investițiile globale în AI sunt concentrate în SUA, doar 3% în Europa și 2% în restul lumii (excluzând China, pentru care datele nu sunt publice).
Această dinamică, spune el, amplifică diviziunile economice dintre națiuni, făcând ca multe țări să devină simple „consumatoare” de tehnologie, fără influență asupra direcției acesteia.
Johnson subliniază că este posibil un alt model de dezvoltare, în care tehnologia este folosită pentru a crește productivitatea lucrătorilor cu mai puțină educație, reducând astfel inegalitățile. El propune implicarea publicului larg în dezbaterea privind AI, reglementări clare asupra Big Tech și politici publice care să încurajeze utilizarea incluzivă a tehnologiei.
„Este esențial să învățăm din greșelile crizei financiare din 2008. Atunci, s-a acordat prea multă încredere unui grup restrâns de actori. Nu trebuie să repetăm acest scenariu cu inteligența artificială,” conchide Johnson.
(Citește și: ”Inteligența artificială în industrie – doar 1,3% din companiile românești o folosesc, media UE este de 10,57%”)
***
Urmărește-ne pe Google News
