Un studiu realizat de Confederația Internațională a Societăților de Autori și Compozitori (CISAC) din Franța estimează că veniturile generate de muzica creată cu AI vor crește de la 100 de milioane de dolari în 2023 la aproximativ 4 miliarde de dolari în 2028. Până atunci, organizația estimează că 20% din veniturile platformelor de streaming vor proveni din acest tip de muzică, scrie EL PAÍS.
Inteligența artificială este folosită acum pentru a crea piese care depășesc sfera muzicii ambientale. Platforme precum Suno, Boomy sau Udio permit generarea unor compoziții relativ complexe de jazz sau rock.
Una dintre marile probleme ale acestui fenomen este lipsa de transparență. avertizează María Teresa Llano, conferențiar universitar la Universitatea din Sussex, care studiază legătura dintre creativitate, artă și inteligență artificială. „Nu există o modalitate clară prin care oamenii să știe dacă ceva e generat de AI sau nu.”
Pe Reddit există numeroase discuții despre subiect, iar o publicație precum FastCompany a avertizat asupra avalanșei de piese create cu AI pe Spotify. Pe Spotify Community — forumul utilizatorilor serviciului — circulă chiar o petiție care cere etichetarea clară a muzicii generate cu inteligență artificială, precum și opțiunea ca utilizatorii să poată bloca acest tip de conținut.
În unele dintre aceste forumuri, respingerea muzicii generate de AI este evidentă. Llano menționează sentimentul de înșelăciune sau trădare pe care îl pot resimți unii ascultători, dar consideră că e o chestiune personală. Vor fi oameni care simt asta, dar și alții care admiră ceea ce tehnologia reușește să producă. „Pentru mine, fiind din Columbia — și crescând cu salsa — când am ascultat (albumul Rumba Congo, generat de AI, n.r.), mi s-a părut ok. Și când am realizat că e AI, am zis: wow, e uimitor, dar i-a dispărut farmecul”, mărturisește ea.
Incertitudinea privind proveniența muzicii are implicații
YouTube precizează că autorii de conținut trebuie „să informeze spectatorii atunci când conținut realist (…) este realizat cu media alterată sau sintetică, inclusiv generată cu AI.”
Google — deținătorul YouTube — recunoaște că utilizatorii pot simți că au fost înșelați dacă utilizarea AI-ului nu este dezvăluită. „Poate fi înșelător dacă spectatorii cred că un videoclip este real, când de fapt a fost semnificativ alterat sau generat sintetic pentru a părea realist”, arată politica YouTube. Astfel, dacă creatorii nu recunosc folosirea AI, platforma „poate lua măsuri pentru a reduce riscurile, aplicând proactiv o etichetă pe care creatorii nu o vor putea elimina.” YouTube își rezervă, de asemenea, dreptul de a sancționa canalele respective, inclusiv prin ștergerea conținutului.
Spotify, pe de altă parte, nu a transmis niciun răspuns publicației franceze privind politica sa în materie de etichetare a conținutului generat de AI.
Într-un interviu, Gustav Söderström, co-președinte Spotify și director de produse și tehnologie, a subliniat că AI „sporește creativitatea oamenilor” deoarece mai mulți pot fi creativi, fără a mai fi necesară „abilitatea tehnică de a cânta la pian”.
Singura limită menționată în ceea ce privește moderarea muzicii artificiale a fost problema drepturilor de autor… o linie roșie pentru orice serviciu de streaming de mulți ani. Iar o astfel de încălcare e dificil de demonstrat legal când intervine inteligența artificială.
Llano susține adoptarea unor măsuri clare pentru etichetarea conținutului. „Ar trebui să existe un indicator care să arate dacă o piesă a fost generată cu AI. Asta ar începe să ofere mai multă transparență utilizatorilor.”
Canalul Zaruret, ale cărui prime videoclipuri datează de doar șapte luni, a publicat 135 de videoclipuri muzicale, multe de peste 30 de minute. Nu există imagini în mișcare, doar coperți și muzică generată cu AI, însoțite de texte lungi, scrise tot cu ajutorul AI. Există și avertismente despre „conținut alterat sau sintetic” la finalul fiecărei descrieri. Canalul a acumulat milioane de vizualizări și 37.600 de abonați.
Descrierea profilului sună așa: „Nu o să-ți vină să crezi ce asculți! Tot ce se întâmplă pe acest canal este ficțiune. Dar ce mai contează adevărul? La naiba cu el, ascultă!” O declarație nihilistă care pare să transmită că nimic nu mai contează cu adevărat, conchid jurnaliștii francezi.
(Citește și: ”Lege ”Deepfake” în pregătire la Parlament – până la 2 ani închisoare pentru conținut fals creat cu AI”)
***