Investițiile străine atrase de România în primul semestru au trecut pe plus față de aceeași perioadă a anului trecut, după ce în primele cinci luni acestea au fost cu aproximativ 30% mai reduse, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Valoarea redusă a investițiilor străine de la nivelul lunii mai a survenit pe fondul unor valori negative a creditului intragrup; cu alte cuvinte, companiile-mamă din străinătate au retras mai mulți bani din România decât au împrumutat filialelor lor de aici.
În luna mai, România a avut parte de ample ieșiri de capital pe fondul tensiunilor generate de alegerile prezidențiale. Valoarea negativă a creditelor intragrup din luna mai arată că nerezidenții (companiile-mamă din străinătate) au retras mai mulți bani din România decât au împrumutat filialelor lor de aici în perioada respectivă.
”Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2 779 milioane euro (comparativ cu 2 414 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 1 776 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1 003 milioane euro”, se arată în comunicatul transmis de banca centrală.
Investiții străine au crescut astfel în iunie cu aproape un miliard de euro (88,4%) față de mai, când s-au situat la doar 1,475 mld. euro, din care participații la capital de 2,5 mld. euro și credite intragrup de -1 mld. euro.
De altfel, în luna mai, rezervele valutare ale României au scăzut cu 6,7 mld. euro pe fondul acestor tensiunilor generate de alegeri.
Deficitul de cont curent de adâncește la 13,9 mld. euro în iunie
În primul semestru din 2025, deficitul de cont curent – indicator ce surprinde vulnerabilitatea externă a României – s-a adâncit la 13,87 mld. euro, față de 11,68 mld. euro în primul semestru din 2024.
Acest indicator măsoară fluxurile de bani dintre o țară și restul lumii (importuri/exporturi, venituri, transferuri).
Conform datelor BNR, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,9 mld. euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 480 mil. euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mic cu 111 mil. euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 888 mil. euro față de S1 2024.
În ceea ce privește balanța serviciilor, se observă că transporturile și serviciile IT&C avut excedente în creștere față de anul anterior, în vreme ce turismul a generat un deficit mai mare.
Creștere de 7,5 mld. euro a datoriei externe/ Scade gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt
În perioada ianuarie – iunie 2025, datoria externă totală a crescut cu 7.480 milioane de euro, până la 212.373 milioane de euro. În structură:
- datoria externă pe termen lung a însumat 162.089 milioane de euro la 30 iunie 2025 (76,3% din totalul datoriei externe), în creștere cu 4,6% față de 31 decembrie 2024;
- datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2025 nivelul de 50.284 milioane de euro, în creștere cu 0,8% față de 31 decembrie 2024.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,5% în perioada ianuarie – iunie 2025, comparativ cu 19,6% în anul 2024.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 iunie 2025 a fost de 5,3 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2025 a fost de 92,8%, comparativ cu 99,1% la 31 decembrie 2024.
(Citește și: ”Mugur Isărescu, despre economie: ”Sperăm să nu majorăm dobânzile – ar crea o recesiune care ar dărâma veniturile bugetare / Disciplina fiscală, esențială ca țara să își revină” – Creșterea PIB, între zero și 1% pe orizontul de 12 luni”)
***
Urmărește-ne pe Google News
