Investigațiile medicale de monitorizare decontate pentru pacienții cronici au scăzut cu aproximativ 47% într-o singură lună, acuză mai multe asociații ale pacienților, care cer intervenția urgentă a Ministerului Sănătății și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Blocajele au apărut după modificările legislative intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026, care prevăd că pacienții care beneficiază de bilete de trimitere de tip Monitor M3 – M8 pot efectua o singură investigație de înaltă performanță sau de medicină nucleară pe an, decontată de sistem.
Semnificația Codurilor Monitor
- M1: Monitorizarea pacienților diagnosticați cu boli oncologice (cancer).
- M2: Monitorizarea pacienților cu diabet zaharat.
- M3: Monitorizarea pacienților cu boli cardiovasculare.
- M4: Monitorizarea pacienților cu boli rare.
- M5: Monitorizarea pacienților cu boli neurologice.
- M6: Monitorizarea pacienților cu boli cerebrovasculare.
- M7: Monitorizarea pacienților cu boală cronică de rinichi.
- M8: Monitorizarea pacienților cu diagnosticul post-COVID-19.
Aceste coduri permit programarea și efectuarea investigațiilor (analize de sânge sau imagistică) într-un regim special, chiar dacă plafonul laboratorului a fost deja epuizat.
Limitare drastică a accesului bolnavilor cronici la investigații esențiale
„În practică, această limitare a afectat direct accesul la investigații esențiale pentru pacienții cronici. Primele efecte sunt deja vizibile. Potrivit datelor colectate de la furnizorii de servicii paraclinice de radiologie și imagistică medicală, în ianuarie 2026 numărul total al investigațiilor de tip Monitor M3 – M8 a scăzut cu aproximativ 47% față de media trimestrului IV din 2025”, atrag atenția asociațiile, într-o scrisoare deschisă transmisă autorităților.
Scăderile sunt semnificative și în cazul unor patologii care necesită monitorizare constantă:
- investigațiile au scăzut cu 58% pentru bolile cardiovasculare
- 46% pentru bolile neurologice
- 45% pentru bolile cerebrovasculare.
Eduard Pletea, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative, avertizează că întârzierea investigațiilor poate avea consecințe grave, mai ales în cazul bolilor precum scleroza multiplă.
„În scleroza multiplă, timpul contează enorm. România are deja o întârziere medie de diagnostic de aproximativ 3,5 ani, iar dacă și monitorizarea ajunge să fie întârziată, riscul de progresie și complicații crește”, a declarat acesta.
Mulți dintre pacienți sunt persoane tinere, aflate la începutul vieții profesionale și familiale. „Vorbim despre oameni între 20 și 40 de ani, activi profesional și familial, pentru care accesul rapid la investigații poate face diferența dintre autonomie și dizabilitate”, a mai spus Eduard Pletea.
Pe de altă parte, asociațiile atrag atenția că nici Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate nu le permite furnizorilor să verifice dacă un pacient a beneficiat deja de investigații în anul respectiv, ceea ce complică și mai mult accesul la servicii medicale.
(Citește și: Cancerul va reduce speranța de viață din România cu 1,7 ani, până în 2050; problemele actuale ale pacienților oncologici)
****
Urmărește-ne pe Google News
