„Gura lumii” este principala barieră în calea antreprenoriatului din România, potrivit unui studiu Unlock Research realizat pentru ING Bank România, care arată că 95% dintre români se tem, în general, de percepțiile celorlalți. Acestea au un impact la fel de nociv și asupra alegerii unei meserii.
Mai exact:
- 65% dintre tineri simt că opiniile negative le influențează libertatea de a alege o meserie.
- Unul din doi români nu a avut parte de sprijin atunci când și-a dorit să devină antreprenor. Procentul este însă notabil mai mare în cazul generației 18-24 de ani, cu 64% dintre tineri care declară că nu au avut parte de susținere în decizia de a deveni antreprenori. Prin urmare, doar unul din cinci (19%) reprezentanți ai acestei grupe de vârstă alege să nu țină cont de părerea altora pentru a urma calea antreprenoriatului.
„Încercam să vedem ce anume îi blochează pe oameni să facă ceea ce își doresc. (…)
Pe aceste liste de blocaje le-am izolat pe cele care țin strict de ‘gura lumii’ și ne-am uitat la scorurile cumulate. Ele se duc foarte sus, sunt foarte puternice. Știm și din alte studii că România este o cultură reactivă, o cultură a neîncrederii, cu o vibrație joasă – de genul dacă eu nu pot, nici tu nu trebuie să poți”, a comentat Adina Vlad, managing partner Unlock Market Research.
Gura lumii se aude diferit în funcție de generație sau regiune geografică
Potrivit studiului Unlock, gura lumii în România se aude diferit în funcție de generație sau regiune geografică și poate să taie aripi sau să încurajeze.
Generația 35-44 de ani a avut parte de mai multe încurajări atunci când a ales antreprenoriatul, cu 39% care declară că au primit răspunsuri pozitive, comparativ cu 27% în cazul altor grupe de vârstă. Mai mult, 1 din 2 români antreprenori din această generație a luat această decizie indiferent de opinia celor din jur.
La nivel regional, locuitorii din București și Ardeal au parte de mai mult sprijin atunci când devin antreprenori (31% în București și 32% în Ardeal), însă gura lumii este în continuare puternică. Cel mai mare grad de rezistență este înregistrat în Muntenia, unde mai mult de jumătate dintre români spun că au fost descurajați sau nu au avut parte de sprijin când au ales să meargă pe cont propriu. Cu toate acestea, 38% dintre munteni au ales să nu țină cont de gura lumii, însă aproape un sfert dintre ei (24%) au făcut ce au spus ceilalți.
Cel mai mare procent de antreprenori care ignoră opiniile negative este înregistrat însă în București, cu 44% dintre respondenți care aleg să facă așa cum vor ei.
Economist: „Oamenii percep Vocea Lumii ca fiind negativă și acționează în consecință”/ Consumul și investițiile scad
Valentin Tătaru, economist-șef ING, atrage atenția că economia este, în esență, despre alegerile oamenilor – suma acestor decizii dând direcția reală a societății. Parafrazându-l pe Friedrich Hayek, el subliniază că, dacă vrem ca oamenii să contribuie cât mai mult și cât mai bine la societate, trebuie să fie liberi să facă ceea ce îi interesează și ceea ce știu – un deziderat dificil de atins într-o societate în care „Vocea Lumii” are o asemenea greutate.
„Trăim într-o rețea densă de informații. Suntem bombardați cu știri, social media, conversații la birou – toate creează acest fundal pe care l-am numit Vocea Lumii și care ne influențează comportamentul economic. Practic, dacă Vocea Lumii spune că lucrurile sunt rele, și noi, ca indivizi, ne modificăm comportamentul de consum”, a explicat Valentin Tătaru.
Economistul-șef ING arată că, în prezent, indicatorii de încredere ai consumatorilor sunt la cele mai reduse niveluri din ultimii trei ani, pe fondul încetinirii economiei europene, al inflației ridicate, al majorării taxelor și al instabilității politice.
Acest sentiment s-a concretizat în comportamentul consumatorilor: vânzările din august au înregistrat cea mai mare contracție din ultimul deceniu (exceptând perioada pandemiei).
„Oamenii percep această voce a lumii ca fiind negativă. Mai departe, companiile văd semnale negative, poate chiar în bilanțuri, și îngheață angajările. Concret, în august anul acesta, comparativ cu august anul trecut, numărul angajărilor este practic stagnant. Crearea de locuri de muncă a încetinit, iar salariile sunt în creștere cu doar puțin peste 4%, cea mai mică creștere din ultimii 10 ani, dacă excludem pandemia. Se vede clar și documentat statistic această corelație între vocea lumii și comportamentul de consum și de investiții”, susține el.
„În economie, pesimismul este un lux”
Economistul atrage atenția că, dincolo de vocea lumii, există și o voce interioară care, în ciuda percepției că mediul nu este prielnic, îi determină pe oameni să acționeze.
„În economie se spune că pesimismul este un lux. Uneori e comod să stai pe margine și să spui: Sigur, o să fie mai rău. Dar rareori din pesimism sau resemnare se naște ceva. Dacă toți am fi pesimiști, probabil că nu s-ar mai întâmpla nimic. (…)
Chiar și în climatul actual, complicat din cauza inflației, a politicii fiscale și a instabilității politice, au existat oameni care nu s-au înscris în medie. De exemplu, în iunie–iulie am văzut o creștere a vânzărilor cu amănuntul. De ce? Pentru că mulți s-au gândit: nu mai amân ceea ce am de cumpărat sau de investit. Am văzut vânzări mai mari de automobile, electronice, locuințe – în anticiparea creșterii TVA-ului de la 1 august. Nimic din vocea lumii nu îi îndemna să creadă că a cumpăra acum o locuință e o decizie bună”, a explicat economistul.
9% dintre companiile care trec cu bine printr-o criză definesc următorul ciclu de creștere economică
„Este un studiu al Harvard Business Review care arată că 9% dintre companiile care intră într-o criză ies mai puternice. Nu pare mult, dar acei 9% ajung apoi să definească următorul ciclu de creștere economică. Din modelul lor de business și din inovațiile lor se nasc direcțiile următoare de dezvoltare.
Pe burse, când piețele cad, sunt investitori care cumpără. Warren Buffett spunea: Be greedy when others are fearful, and fearful when others are greedy. Din nou, revenim la ideea că unii văd oportunități acolo unde alții văd pericole”, a explicat economistul.
Un alt citat Hayek invocat:
„It is always from a minority acting in ways different from what the majority would prescribe, that the majority in the end learns to do better.”
„Este acea minoritate care înoată împotriva curentului, dar de la care majoritatea învață, progresând prin inovație și definind un nou ciclu de creștere economică”, a adăugat Tătaru.
Alec Bălășescu, antropolog: „Încrederea este deficitară. Viziunea e: dacă eu câștig puțin pământ, celălalt pierde”
Antropologul Alec Bălășescu consideră că amploarea vocilor lumii negative se explică printr-o cultură locală bazată pe resurse limitate.
„La români, încrederea e deficitară. De ce? Pentru că e o cultură bazată pe o resursă limitată – pământul. Viziunea este: dacă eu câștig puțin pământ, celălalt pierde automat. În Olanda, o țară cu deschidere la mare, resursa nu e pământul, ci comerțul. Acolo, ideea este trebuie să colaborăm, altfel ne scufundăm amândoi. Dacă e o gaură în barcă, nu pierzi tu și câștig eu – ne ducem amândoi la fund”, a explicat el.
În opinia sa, România are și o „cultură a rușinii”:
„Nu e o cultură a vinei, ci una a rușinii. Avem ideea că reglatorul principal al comportamentului social este rușinea. Asta face dificilă asumarea greșelilor și depășirea momentelor dificile – focusul fiind pe a evita gura lumii, fie prin conformare, fie prin eludare (corupție).”
Petruș Stuparu: „În organizații, oamenii ascultă vocea culturii dominante”/ Există patroni care angajează mâini, nu creiere
Consultantul și trainerul Petruș Stuparu explică faptul că, în organizații, oamenii tind să asculte „vocea culturii dominante” – ce cred majoritatea colegilor, ce este social acceptabil.
Această abordare este problematică într-o cultură a competiției constante:
„În primul rând, nu ai siguranță psihologică, adică nu ai curajul să recunoști greșelile. Siguranța psihologică nu ține de competență, ci de convingerea că pot recunoaște o greșeală fără teama de a fi criticat, umilit sau judecat.
A doua problemă este lipsa curajului de a da feedback din cauza ierarhiei. Fiind o cultură cu distanță mare față de autoritate, vedem asta în multe organizații. Există antreprenori vizionari, dar și patroni care angajează mâini, nu creiere – eu gândesc, tu execuți.
Și, în al treilea rând, lipsa diversității și a incluziunii. Când ai o voce dominantă, critică, devine foarte complicat să ajungi la oameni așa cum sunt. Cifrele acestea mă sperie, mai ales în rândul tinerilor – dar e un lucru pe care începem să-l conștientizăm”, a concluzionat Stuparu.
(Citește și: ”VIDEO / Felix PĂTRĂȘCANU, Cofondator, FAN Courier Group: Toate țările din jur vor să vândă în România, în timp ce companiile românești sunt șicanate”)
***
Urmărește-ne pe Google News
