VIDEO / Felix PĂTRĂȘCANU, Cofondator, FAN Courier Group: Toate țările din jur vor să vândă în România, în timp ce companiile românești sunt șicanate

15 octombrie, 2025

România și-a creat imaginea unei țări „de consum”, companiile din regiune fiind foate interesate să intre pe piața românească, a precizat Felix Pătrășcanu, cofondator Fan Courier Group.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG „Capitalul autohton al României – internaționalizarea businessurilor: maturizare și trecerea la statutul de forță regională”, organizată marți de Conferințele CDG și Banca Națională a României (BNR). Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.

„Suntem o piață mare; după Polonia, suntem 17-18-20 de milioane. Toate celelalte țări vor să vândă în România. Toate țările din jur ne văd ca un mare consumator, ca având apetit pentru consum. Ne uităm la un marketplace turcesc, care e chinez de fapt, care vine în România și a ales să își facă aici un hub important, și multe alte companii”, a declarat el.

El a avertizat că deși companiile autohtone au prins gustul extinderii către alte piețe europene, „șicanele” interne continuă să le ocupe foarte multe resurse.

„Trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă în România. (…) În Municipiul București, un proiect de Hotărâre al Consiliului Local ne amintește astăzi că între orele 07:00 și 10:00 și 16:00 și 19:00 este interzisă circulația și staționarea autovehiculelor de aprovizionare, curierat și salubrizare; este exceptat de la această regulă, printre altele, transportul de medicamente. Suntem anunțați astăzi că nu vom mai putea livra între aceste ore. Așteptați și dvs. coletele noastre când se va putea.
Suntem bombardați încontinuu cu aceste șicane; înțelegem că avem un deficit bugetar mare, că trebuie să facem o mulțime de sacrificii pentru a rezolva problemele României. Totuși, dacă înțelegem aceste lucruri și suntem bombardați în continuare cu astfel de momente, care probabil au o logică și nu sunt discutate cu noi, ne pierde foarte mult încrederea”, declarat el.

Redăm în continuare principalele declarații:

Nu ne-am internaționalizat o mulțime de timp pentru că era foarte mult de lucru în România și era foarte mult de lucru aici. Ce înseamnă asta? Plec de la niște cifre: 65% din businessul nostru înseamnă e-commerce. E-commerce în România a penetrat în jur de 10%, puțin peste retailul clasic. Piața e la vreo 6-7 miliarde și atunci, dacă doar 10-11% este penetrat de e-commerce, noi fiind în lanțul acesta la masă, ai foarte multă treabă în România.

2008 a venit cu acea criză, peste care am trecut, și ulterior am mers foarte bine până în pandemie. Pandemia, pentru curierat, a însemnat un lucru bun. Să nu se mai repete, dar pentru noi a fost o creștere la care nu ne așteptam niciodată. Am trecut peste acest lucru și am căutat noi căi de a aduce cât mai multe expediții. Puteam să facem două lucruri importante în acel moment: să mergem în Europa, să vedem companii din proximitatea României care vor să vândă în România – și de ce? Pentru că piața românească este foarte atractivă; ni s-a dus vorba că suntem un popor consumator, foarte multe companii de afară vor să vină să vândă pe piața românească. Sau puteam să ne gândim la dezvoltarea prin lucruri complementare curieratului. Aici e vorba de fulfillment și noi am mizat pe asta. Am venit cu această investiție foarte mare: anul trecut a fost de vreo 50 și ceva de milioane de euro, într-o capabilitate de peste 20.000 de metri pătrați, pe care vrem să o ducem la o digitalizare, tehnologizare și robotizare mult mai avansată. Pentru că știm că de aici lucrurile pot să ne emită cel puțin 30.000 de expediții pe zi, să câștigi din fulfillment și din livrări.

Vrem internaționalizare; ne-am dus către internaționalizare în proximitatea noastră, în Europa, și am deschis birouri în Bulgaria în primă fază, apoi în Ungaria, timid în Grecia, în Salonic, suntem în Slovenia, suntem în Polonia mai nou și ne uităm cu mare atenție la Austria.

Referitor la Republica Moldova, suntem de câțiva ani acolo, tocmai gândindu-ne că, la un moment dat, Ucraina va fi o mare oportunitate pentru noi și pentru noi. Nu știu în ce măsură vom fi la această masă a reconstrucției, pentru că acolo se vehiculează miliarde, sute de miliarde pentru reconstrucție; putem deveni furnizori pentru companiile mari care vor face acest lucru. Și atunci am mers în ideea aceasta și în Republica Moldova.

Nu am auzit pe nimeni discutând despre acei atașați comerciali români din țările respective. Când am mers în Moldova, l-am găsit acolo pe Bogdan Pleșuvescu; de la el mi-am luat informațiile. Când m-am dus în celelalte țări, m-am dus la firme care erau deja acolo, discutam cu Iulian (Stanciu, n.r.) despre zona respectivă sau cu colegii lui de acolo. Unde sunt acești atașați economici? Ce fac ei? Ar trebui să ne ajute mai mult. Plătim lucrurile acestea ca ele să se întâmple.

Strategia de a penetra Europa există. Suntem o piață mare; după Polonia, suntem 17-18-20 de milioane. Toate celelalte țări vor să vândă în România. Toate țările din jur ne văd ca un mare consumator, ca având apetit pentru consum. Ne uităm la un marketplace turcesc, care e chinez de fapt, care vine în România și a ales să își facă aici un hub important, și multe alte companii.

Numai că, ne ducem către Europa, am prins gustul ăsta; am adus foarte multe expediții din Europa Centrală și de Est către România, dar trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă în România.

Aceste șicane… n-am cum să nu vă spun un lucru care mi-a fost trimis în momentul ăsta: într-adevăr, antreprenoriatul este foarte riscant și în fiecare zi trebuie să găsim soluții; suntem pompieri. În Municipiul București, un proiect de Hotărâre al Consiliului Local ne amintește astăzi că între orele 07:00 și 10:00 și 16:00 și 19:00 este interzisă circulația și staționarea autovehiculelor de aprovizionare, curierat și salubrizare; este exceptat de la această regulă, printre altele, transportul de medicamente. Suntem anunțați astăzi că nu vom mai putea livra între aceste ore. Așteptați și dvs. coletele noastre când se va putea.

Suntem bombardați încontinuu cu aceste șicane; înțelegem că avem un deficit bugetar mare, că trebuie să facem o mulțime de sacrificii pentru a rezolva problemele României. Totuși, dacă înțelegem aceste lucruri și suntem bombardați în continuare cu astfel de momente, care probabil au o logică și nu sunt discutate cu noi, ne pierde foarte mult încrederea. Oricât l-aș iubi pe Dragoș Pîslaru și e un om capabil, oricât țin la prim-ministrul Bolojan, oricât țin la oamenii pe care i-am votat în Consiliul General al Bucureștiului, nu pot să nu văd aceste măsuri care nu se gândesc la businessul românesc. Așteptăm în Jilava o autorizație, pentru că s-a desființat o comisie de circulație. Așteptăm cu investiția respectivă.

Atașații comerciali ar trebui reactivați și puși la treabă și aș mai avea o propunere. România are peste 5 milioane, 6 după unele statistici, 8 după altele… vrem internaționalizare? La începutul acestei luni am avut summitul RePatriot, la care am adus peste 100 de români pe care i-am premiat și am văzut ce businessuri fac. Au venit din Canada, din SUA, din Europa, unde au niște businessuri fantastice și au încropit propriile asociații de business. Nu sunt întrebați niciodată cu ce ar putea ajuta. Dacă statul nu o face, să o facem noi, pentru că au niște businessuri foarte interesante acolo; unele s-au dezvoltat enorm, și atunci aș vedea o expandare a investițiilor făcute de antreprenorii din România peste hotare cu ajutorul lor. Sunt businessuri foarte importante și ei sunt dornici să ajute țara. Nu o fac voluntar, bineînțeles, dar sunt dornici. Putem avea un ochi deschis către acest canal, de a-i face pe acei oameni să vină să investească în România. Acești oameni au perspectiva înțelegerii a două piețe cel puțin: piața românească din care au plecat și piața țării de adopție. E un canal bun de a merge cu businessurile noastre în marile concentrări de români din Europa și din SUA.

Trebuie să renunțăm la șicane, să ne gândim la lucruri smart și să facem o strategie împreună prin care să ne rezolvăm propria bunăstare ca țară. Suntem deschiși. Văd mult de făcut, bunăstare de clădit. Trebuie să ne ascultăm mai mult.