Indicele preţurilor de consum (IPC), la finalul lunii februarie 2026, a crescut comparativ cu luna ianuarie cu 2025 cu +0,59%, după o creștere de +0,86% în ianuarie față de decembrie, rezultând o rată anuală de creștere a prețurilor de consum de +9,31%, în scădere de la +9,62% în ianuarie, arată datele Institutului Național de Statistică (INS).
Scăderea ratei anuale vine ca urmare a efectului de bază relativ pozitiv, în contextul în care în februarie 2025 rata de creștere lunară a Indicelui Prețurilor de Consum a fost de 0,88%. Aceasta este totuși prima coborâre mai semnificativă din apropierea pragului de 10%, unde rata anuală stă de aproximativ 7 luni.
Puseul de inflație din ianuarie și februarie 2026 este unul care se încadrează în tendința din ultimii ani, în care au crescut taxele pe mediul privat și accizele în fiecare an din ultimii 4, de la 1 ianuarie. Aceste creșteri de prețuri vin la rândul lor ca urmare a unor creșteri majore de taxe și impozite pe companii, precum și majorări ale nivelului accizelor, în vigoare de la 1 ianuarie 2026, dar și al altor majorări de prețuri administrate.
Cum au evoluat prețurile – de unde puseul de inflație
Per total, mărfurile alimentare s-au scumpit în ansamblu cu +0,76% în februarie, după +0,91% în ianuarie, înregistrând în perioada martie 2025-februarie 2026 o rată anuală de creștere a prețurilor de +7,89%, în stagnare. Cele mai mari scumpiri în februarie au fost la fructe (+1,2 față de ianuarie după +1,5% în ianuarie față de decembrie) și legume (+4,52 față de ianuarie după +3,6% în ianuarie față de decembrie). Scumpiri semnificative au avut loc și la pâine (+0,59%) și cafea (+1,99%).
Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu +0,54% în februarie, după +0,51% în ianuarie, în special ca urmare a scumpirii combustibililor (+1,49% față de ianuarie după +1,8% în ianuarie față de decembrie) și tutun/țigări (+1,48% față de ianuarie), cu o rată anuală de creștere a prețurilor produselor nealimentare de +9,41%, în scădere de la 9,99% în ianuarie.
În același timp, serviciile s-au scumpit cu +0,46% în ritm lună/lună, după +1,56% în ianuarie față de decembrie, creșterile de prețuri producând o rată anuală de 11,37%, în accelerare de la +9,62% în ianuarie. La servicii, singura categorie cu scădere e cea a traficului aerian, cu -2,8% față de februarie 2025.
În același timp, inflația CORE2 ajustată, adică inflația totală minus prețurile administrate, prețurile volatile, tutunul, alcoolul și electricitatea, indicator urmărit îndeaproape de BNR, a scăzut în februarie față de luna precedentă la +8,3% anual, de la +8,5%.
Inflația pentru alimentele de bază a încetinit ușor la +8,2% anual în februarie, de la +8,4% anterior, în timp ce inflația pentru bunurile nealimentare de bază a ajuns la +5,1% anual, față de +5,0% în ianuarie. Inflația pentru serviciile de bază a scăzut la +10,4% anual în februarie, de la +10,5% anterior.
Plafonarea prețurilor la gaze va ajuta cu evoluția inflației. BCR își revizuiește prognoza de inflație la +4,6%, de la 4,4% în ianuarie și +3,7% în final de 2025
Analiștii Erste/BCR Ciprian Dascălu și Vlad Ioniță punctează că nivelul inflației din februarie este în linie cu mediana estimărilor din sondajul Bloomberg. BCR și-a revizuit totuși în sus prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la +4,6%, de la +4,4% în ianuarie și +3,7% în final de 2025.
”Continuăm să anticipăm o decelerare accentuată a inflației în vară, odată ce majorările de taxe indirecte și liberalizarea prețurilor la electricitate vor ieși din baza statistică de comparație. Scenariul nostru de bază presupune că șocul petrolier va fi temporar, iar prețul Brent este așteptat să scadă în lunile următoare. Totuși, dacă acest șoc se dovedește mai persistent, el ar putea împinge semnificativ în sus prognoza noastră de inflație pentru finalul lui 2026”, arată analiștii.
Aceștia adaugă că o creștere de 10% a prețului petrolului adaugă aproximativ 0,4 puncte procentuale la inflația de la finalul anului. În 2026, presupunând că șocul petrolier va fi relativ de scurtă durată și va avea efecte secundare limitate, inflația de bază este așteptată să încheie anul la aproximativ +4,0% anual.
”Plafonarea prețului gazelor naturale pentru consumul casnic a fost prelungită cu un an, până în aprilie 2027. Prin urmare, prețurile pentru consumatori ar trebui să rămână parțial protejate față de creșterea costurilor la gaze generată de conflict, limitând transmiterea directă în inflație, deși efecte inflaționiste de runda a doua sunt probabile”, mai arată economiștii BCR/Erste.
Scenariile de lucru. BNR va amâna cel mai probabil orice majorare de dobândă
Analiștii mai punctează că, dacă după creșterea recentă și abruptă a prețurilor petrolului piețele se stabilizează la un nivel de echilibru semnificativ mai ridicat – care să reflecte incertitudinile persistente din Orientul Mijlociu – perspectiva actuală asupra inflației ar putea crește semnificativ.
”Având în vedere că presiunile inflaționiste sunt generate în principal de partea de ofertă, iar cererea internă este probabil să rămână într-un teritoriu contractionist, considerăm puțin probabilă majorarea ratelor de dobândă. În schimb, este mai probabil ca gestionarea lichidității să fie utilizată pentru a face față eventualelor presiuni de depreciere asupra monedei.
Totuși, cu cât războiul și perturbările de pe piețele energetice durează mai mult, cu atât crește probabilitatea amânării reducerilor de dobândă ale BNR, în pofida înăspririi politicii fiscale și a unei economii care se apropie de o recesiune deplină”, explică Ciprian Dascălu și Vlad Ioniță.
În același timp, mediul extern este nefavorabil unei relaxări a politicii monetare, mai arată economiștii.
”Pe fondul incertitudinii extreme privind evoluția prețurilor materiilor prime, piața locală a obligațiunilor este probabil să elimine din prețuri așteptările privind reducerile de dobândă atât timp cât situația din Orientul Mijlociu rămâne instabilă”, conchid cei doi economiști.
Notă: Începând cu luna ianuarie 2026 jocurile de noroc sunt incluse în calculul IPC.
Efecte statistice de bază favorabile din vară, în ciuda presiunilor inflaționiste puternice din economie
Rata anuală a inflației ar urma să scadă în special din lunile iulie și august 2026, când vor ieși din calcul ratele lunare de creștere a prețurilor de consum din vara anului trecut (+2,68% în iulie 2025; +2,1% în august 2025), când Indicele Prețurilor de Consum a crescut puternic ca urmare a liberalizării prețurilor la care este furnizată electricitatea către consumatorii casnici și a majorărilor de TVA și accize de din debutul lui august 2025.
Când inflația lunară IPC va veni sub nivelurile din vara lui 2025, rata anuală a inflației va scădea.
În același timp, incertitudinea privind piața gazelor s-a mai limpezit, urmând ca prețurile de furnizare să rămână plafonate sub un nou mecanism, iar din primăvară ar urma să intre în piață Romgaz, după modelul Hidroelectrica, cel mai probabil cu o ofertă foarte competitivă.
Presiunile inflaționiste structurale din economia României sunt în continuare puternice, în ciuda pleiadei de plafonări din ultimii ani, iar ritmul ridicat al inflației înseamnă că economia este în stagflație – adică ritm redus de creștere economică reală (PIB), dacă nu chiar contracție, combinată cu inflație ridicată.
Din nou, primele luni din an vin cu ajustări ascendente semnificative de prețuri în mediul de afaceri după majorările de accize și taxe prilejuite de trecerea anului (ordonanța trenuleț a Guvernului). Un risc major, cu dublu tăiș, adică și inflaționist și recesionist, a fost ajustarea fiscală pe care a trebuit să o facă Guvernul începând de anul trecut, pentru a atenua gradul de deteriorare al finanțelor publice de la final de 2024.
Toți economiștii erau de acord în debut de 2025 că Guvernul va trebui să implementeze măsuri fiscale pentru a păstra încrederea finanțatorilor, iar cea mai facilă și rapidă soluție a fost creșterea TVA, unde România a avut până la 1 august 2025 o cotă de 19%, sub media UE (21%).
Șocul petrolier – ce impact direct are scumpirea carburanților în rata anuală a inflației, potrivit BNR
În ceea ce privește șocul petrolier provenit din blocajul Strâmtorii Ormuz, care a dus la majorarea prețurilor internaționale ale țițeiului cu peste 30% în ultimele două săptămâni, estimările Băncii Naționale a României (BNR) arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa +0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflație actuale.
În prezent, BNR estimează o rată anuală a inflației IPC de 3,9% la final de an.
România are o dependență netă de importuri energetice de petrol mai redusă decât alte economii europene, de circa 1,5% din PIB – ca medie anuală în perioada 2022-2024, cu tendință de reducere la 1% din PIB în 2025. Cu toate acestea, expunerea pe canalul prețurilor bunurilor de consum rămâne una importantă.
De notat că o scumpire de 32-33 de bani a carburanților a avut loc la 1 ianuarie ca urmare a creșterii accizei după actualizarea cu inflația.
(Citește și: SUA ridică temporar sancțiunile pe petrolul rusesc aflat în tranzit. Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată – Cât de mare e riscul unui „șoc petrolier”)
(Citește și: Cum s-au scumpit carburanții în statele UE din cauza războiului din Orientul Mijlociu – în România prețul a crescut mai puțin decât în Vest: Situația pe țări)
(Citește și: Scăderea consumului a scăzut și importurile cu 7,7% – reducere abruptă a deficitului comercial)
(Citește și: Lichiditatea din sistemul bancar a crescut din nou în februarie, înainte de războiul din Golf – Tensiunile de pe piețe s-au calmat, dobânzile rămân sus)
***
Urmărește-ne pe Google News
