Siderurgia românească s-a scufundat sub prețurile energiei și a dumpigului din țările non-UE: minus 30% în 4 ani. Exportăm zeci de mii de tone de fier vechi pentru că nu mai e rentabil să-l prelucrăm. Și importăm produs finit

Întreaga siderurgie europeană se confruntă cu mari dificultăți pe fondul exploziei prețurilor la energia electrică și concurenței neloiale provenită din state non-UE care beneficiază de reglementări mult mai laxe.

În contextul european, industria siderurgică românească este în pericol de dispariție: prețul energiei și politica de dumping a unor state non-UE au dus atât la scăderea dramatică a producției, cât și la anomalii profunde: exportăm zeci de mii de tone de fier vechi pentru că nu e rentabil să-l prelucrăm, și importăm produse finite de siderurgie.
Unele unități de producție s-au văzut nevoite chiar să își suspende producția pentru perioade limitate din cauza costurilor mari și a cererii scăzute. Producția de oțel brut a scăzut accentuat de la peste 5 mii tone în 2008 la mai puțin de 1.500 tone anul trecut, iar tendința continuă și în 2025.
Asta în timp ce marii jucători din siderurgia românească își suspendă activitatea, căci nu-și permit să producă la prețuri atât de mari în fața dumpingului din piață.

Mai jos, cum arată piața și cum arată jucătorii din România:

Scăderea drastică a producției de oțel

Sursa: INS

Mai ales ultimii trei ani au consemnat o reducere drastică a producției în industria siderurgică, după izbucnirea războiului în Ucraina.

De la 3.391 tone oțel brut produs în 2021, producția s-a prăbușit la doar 1.335 în 2024 iar debutul anului 2025 nu aduce vești bune.

Sursa INSSE și WSA

Prețurile energiei electrice au crescut semnificativ în toată Uniunea Europeană, însă România este campioană.

Astfel, prețul mediu al energiei electrice în România a fost cel mai mare din UE, în T3/2024, 127 euro/MWh, în timp ce în Franța a fost 51 euro, sau în Germania 71 euro/MWh. Prețul de referință al energiei electrice în UE a fost în trimestrul III din 2024, în medie, de 78 euro/MWh.

Cele mai mari prețuri la energia electrică în România

În termeni anuali, în 2024, cele mai mari creșteri din UE al prețului la energia electrică au fost înregistrate în România (26%), Bulgaria (23%) și Ungaria (21%).

Prețurile medii ale energiei electrice pe piața pentru ziua următoare în T3/2024

Sursa: Comisia Europeană

Prețurile mari la energia electrică din România continuă să se mențină și în 2025. În ianuarie, prețul final al energiei plătit de un consumator industrial a fost de 139 euro/MWh, în timp ce în Italia a fost 71 euro/MWh, în Franța – 56 euro/MWh, iar în Bulgaria a fost plafonat la 108 euro/MWh.

„În contextul în care în România, constatăm constatăm o creștere dramatică doar a prețului spot al energiei active la aprox 200 euro/MWh, devine clară necesitatea implementării de urgență a unei scheme de ajutor de stat solidă, capabilă să protejeze real  industria în fața exploziei prețurilor la energie”, atrage atenția Compania Donalam, membră a Grupului AFV Beltrame, unul din liderii europeni în producția de oțeluri speciale și oțel beton, proprietarul combinatelor siderurgice din Călărași și Târgoviște.

Pentru a face față provocărilor actuale, industria siderurgică din România are nevoie de măsuri urgente care să asigure competitivitatea și sustenabilitatea pe termen lung, similare celor adoptate de alte state europene (Italia, Slovacia, Suedia, Republica Cehă, Franța, Germania, Elveția).

Piața românească e invadată de produse la pret de dumping

„Avem nevoie de un cadru legislativ clar, de măsuri pentru reducerea costurilor energetice și de o strategie industrială coerentă, bazată pe scheme de ajutor de stat pentru investiții, așa cum se întâmplă în alte state europene. Trebuie găsite soluții pentru limitarea accesului pe piața românească a produselor din oțel la preț de dumping. Fără aceste măsuri concrete, România riscă să piardă un sector strategic, afectând zeci de mii de locuri de muncă și stabilitatea economică”, avertizează Carlo Beltrame, CEO Donalam.

Pe piața românească intră oțel ieftin importat din țări precum Egipt și Turcia, la prețuri de dumping, și de o calitate îndoielnică, ceea ce îi afectează pe producătorii locali care înregistrează pierderi.

Cu toate că înregistrează pierderi  financiare, Donalam a investit doar în anul 2024, din resurse proprii, aproximativ 20 de milioane de euro, din care 16 milioane de euro în combinatul de la Târgoviște –  singurul producător național de oțel beton, și 4 milioane de euro în unitatea de producție oțeluri speciale din Călărași.

„Chiar dacă înregistrăm pierderi financiare, noi nu renunțăm la investițiile propuse. Acestea sunt o dovadă clară a angajamentului nostru de a transforma Donalam într-un producător de referință în Europa, atât pe segmentul oțelurilor speciale, cât și al oțelului beton”, afirmă Carlo Beltrame

Fondat în 1896 în Italia, Grupul AFV Beltrame este astăzi unul dintre cei mai mari producători de bare de oțel și oțeluri speciale din Europa. Grupul are 7 fabrici în Italia, Franța, Elveția și România, 2.900 de angajați, peste 3 milioane de tone de oțel capacitatea anuală de producție, și activități comerciale în peste 40 de țări

Filiala din România a Grupului AFV Beltrame, Donalam SRL, dispune de două unități de producție: una în Călărași, cu peste 15 ani de activitate în producția de bare de oțel laminate la cald și, începând cu februarie 2022, fabrica din Târgoviște – unde, în iunie 2022, a reînceput producția de oțel beton.

Creștere a eporturilor de fier vechi – e nerentabil să-l prelucrezi aici – ArcelorMittal Hunedoara a suspendat activitatea

Odată cu scăderea producției interne de fontă și oțel, crește exportul de fier vechi, o resursă prețioasă pentru industria siderurgică. Acesta este exportat în țări precum Turcia sau Egipt de unde se importă produsele finite, în loc să fie prelucrat în unitățile din țară. Asociația europeană a oțelului solicită interzicerea exporturilor de fier vechi care să fi prelucrat de combinantele sidrurgice din UE.

Apelul făcut de Donalam vine la scurt timp după ce un alt producător important, ArcelorMittal Hunedoara, a anunțat că își întrerupe activitatea de la 14 februarie până la sfârșitul lunii martie din cauza prețurilor exagerate la energie.

Aceasta nu este prima decizie de acest gen luată de companie. În decembrie 2024, combinatul a mai trecut printr-o oprire temporară a activității, motivată atunci de lipsa comenzilor. Activitatea a fost suspendată între 9 decembrie și 31 decembrie, iar angajații au primit 75% din salariu.

Combinatul siderurgic din Hunedoara a fost privatizat în 2003, după un lung proces de restructurări care a început la mijlocul anilor ’90. Aceste măsuri au dus la o scădere semnificativă a numărului de angajați, de la aproape 20.000 în 1991, la circa 2.500 în 2004, când combinatul a fost preluat de grupul ArcelorMittal.

De-a lungul anilor, mai multe unități de producție considerate neviabile, printre care oțelăriile Siemens Martin, Cocseria, Aglomeratorul și furnalele, au fost închise, dezafectate și demolate. Astăzi, la două decenii de la privatizare, combinatul mai are aproximativ 600 de angajați și produce circa 200.000 de tone de oțel brut anual.

Sursa: Eurostat

Combinatul Liberty Galați este într-o situație dificilă

Liberty Galați SA a înregistrat, în 2023, pierderi de aproape 440 de milioane de euro. Sunt cele mai mari pierderi din istoria companiei siderurgice după ce unitatea a fost privatizată în 2001. Conducerea companiei explică pierderile prin investiții de peste un miliard de euro într-un program de îmbunătățire a producției. Pentru 2024 nu au fost încă raportate datele financiare.

Liberty Galați SA a raportat pentru 2023 afaceri de peste 3,65 miliarde de lei. Acestea sunt rezultate cu 54% mai mici decât anul precedent. În 2022, cifra de afaceri a fost de 7,91 miliarde de lei. Astfel, s-a înregistrat o scădere de aproape 4,25 miliarde de lei de la an la an, între 2022 și 2023.

Cea mai mare cifră de afaceri realizată de Liberty Galați SA a fost în anul 2022. Atunci, 9,34 miliarde de lei au fost veniturile companiei siderurgice din Galați.

Singurul furnal activ de la Galați este oprit

Problemele financiare nu sunt singurele cu care se confruntă combinatul gălățean. Pe 5 iunie 2024, combinatul Liberty Galați a întrerupt din nou activitatea la singurul furnal rămas funcțional, nr. 5, pe platforma siderurgică. Repornirea era anunțată pe 24 iulie, dar s-a întâmplat nimic până în prezent.

Ultima oprire face parte dintr-o lungă serie ce a marcat ultimii ani. În cazul în care nu ar mai fi pornit, nu ar mai produce brame – un semifabricat obținut prin laminarea lingourilor de oțel – iar acestea ar trebui importate.

În prezent mai funcționează doar laminoarele, ceea ce înseamnă că jumătate din cei cinci mii de angajați nu ar mai avea ce face. 

Un semnal puternic de alarmă referitor la Liberty Steel Group, din care face parte și combinatul gălățean, a avut loc în vara anului trecut. Cea mai mare oțelărie din Cehia, Liberty Ostrava, a intrat în faliment pe 21 iunie 2024, printr-o decizie a instanţei, conform agenţiei France Presse.

Compania cehă avea furnalul oprit din octombrie 2023, iar din decembrie mare parte din cei 5.000 de angajați erau în șomaj, după ce furnizorul de energie al oţelăriei a oprit livrările, din cauza datoriilor neplătite. Planul de restructurare, convenit de Liberty cu creditorii în luna aprilie, a fost suspendat două luni mai târziu. Datoriile restante ale Liberty Ostrava erau estimate la peste 200 de milioane de euro.

Siderurgia europeană se scufundă și ea sub măsurile Green-Deal și a pieței care nu ține cont de ele

Mult așteptatul „Acord pentru o industrie curată” prezentat miercuri de Comisia Europeană este aspru criticat de Asociația Europeană a Oțelului – Eurofer:

„Cu toate că recunoaște rolul strategic al industriei siderurgice europene și provocările existențiale cu care se confruntă, soluțiile concrete fie sunt lăsate în suspensie, cum ar fi cele privind supracapacitatea globală de producție a oțelului și lacunele din Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), fie sunt abordate cu măsuri incomplete, cum ar fi în cazul prețurilor la energie”, a transmis Eurofer într-un comunicat.

„Măsurile decisive privind comerțul, CBAM și prețurile energiei sunt esențiale și trebuie implementate urgent pentru a proteja producția europeană de oțel. Comisia identifică provocările în mod corect, dar nu reușește să ofere răspunsuri politice concrete pentru a inversa tendința”, a declarat Axel Eggert, director general al Asociației Europene a Oțelului (EUROFER).

Cititi si: Acordul pentru Industria Curată: Comisia vrea să mobilizeze 100 mld. euro pentru a sprijini decarbonizarea industriei UE/ Planul de acțiune

***