Ultima rundă de taxe vamale impusă de președintele american Donald Trump ar putea genera până la 800 sute de miliarde de dolari în venituri bugetare pentru SUA, aceasta fiind o componentă majoră din strategia administrației pentru reducerea deficitului bugetar, care în 2024 a fost de aproximativ 1,8 miliarde de dolari, potrivit CNBC.
Conform unei modelări a băncii americane JPMorgan, dacă aceste tarife vor fi implementate integral, rata efectivă a tarifelor vamale din SUA – care reprezintă taxa medie aplicată tuturor importurilor – ar putea crește până la 25%, cel mai ridicat nivel din debutul secolului 20 încoace.
Tarife vamale = taxe pe consum
Tarifele ar afecta mărfuri importate în valoare de aproximativ 3,3 trilioane de dolari, ceea ce ar echivala cu o creștere a taxelor de 660 de miliarde de dolari, adică 2,2% din PIB-ul SUA -una dintre cele mai mari majorări de taxe din istoria modernă, punctează CNBC.
O altă analiză, realizată de capital Economics, bazată pe proiecții teoretice de venituri, sugerează că aceste tarife ar putea genera până la 835 de miliarde de dolari anual în venituri bugetare pentru guvernul federal.
O altă estimare a capital Economics ajustează această valoare la 700 de miliarde de dolari luând în calcul fpatul că tarifele mai mari descurajează importurile, ceea ce înseamnă că suma efectiv colectată ar putea fi mai mică decât așteptările.
În anii administrației Biden, tarifele implementate de prima administrație Trump au generat venituri bugetare anuale cuprinse între 90 și 110 miliarde de dolari. Maximul a fost generat în 2022, când deficitul comercial al SUA a atins un maxim istoric.
Ar putea tarifele declanșa o recesiune?
Deși tarifele sunt așteptate să genereze venituri fiscale masive, ele ar putea avea și consecințe economice negative:
- Inflație mai mare: Companiile care se bazează pe importuri vor transfera cel mai probabil costurile mai ridicate asupra consumatorilor, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la produsele de zi cu zi. JPMorgan estimează că inflația ar putea crește cu aproape două puncte procentuale în acest an, suplimentar la rata anuală a inflației care se situează în debutul anului în jurul intervalului de 2,5-3%.
- Tarife de retaliere: Alte țări ar putea răspunde prin impunerea propriilor tarife asupra exporturilor americane, afectând fermierii americani, producătorii și companiile care depind de vânzările internaționale. Războiul comercial global va lovi bursa americană și companiile listate de pe Wall Street, veniturile companiilor din indicele S&P500 provenind în proporție de o treime din operațiunile din afara teritoriului SUA.
- Scăderea încrederii în mediul de afaceri: Incertitudinea generată de politicile comerciale ar putea descuraja companiile să facă investiții pe termen lung, ceea ce va reduce și angajările.
JPMorgan avertizează că, dacă programul tarifar va fi implementat în totalitate, aceste efecte ar putea împinge atât economia SUA, cât și economia globală, în recesiune.
„Efectele vor fi probabil amplificate de deteriorarea sentimentului în mediul de afaceri și de represaliile din partea țărilor afectate de creșterea semnificativă a tarifelor. Dacă aceste politici se mențin, ele ar putea împinge atât economia SUA, cât și economia globală în recesiune în acest an”, a avertizat JPMorgan.
Cât va încasa efectiv SUA?
Capital Economics sugerează că tarifele impuse de Trump sunt chiar mai agresive decât se anticipa inițial. Estimările indică faptul că rata medie ponderată a tarifelor pe importuri va crește la 19,1%, în timp ce rata efectivă a tarifelor – care include taxele anterioare aplicate Chinei, oțelului, aluminiului și industriei auto – va crește de la 2,3% la aproximativ 26%, cel mai ridicat nivel din ultimii 131 de ani.
Impactul acestui flux masiv de venituri bugetare va depinde de modul în care guvernul îl va utiliza. Dacă fondurile sunt redistribuite consumatorilor prin reduceri de taxe, efectele negative asupra creșterii economice ar putea fi parțial compensate.
Însă, dacă veniturile sunt folosite pentru a reduce deficitul bugetar, acest lucru ar echivala cu o înăsprire fiscală de peste 2% din PIB – stimulul fiscal ar deveni negative, ceea ce ar putea încetini într-o manieră majoră economia americană.
Din perspectiva inflației, economiștii avertizează că importurile reprezintă aproximativ 10% din consumul total al SUA, iar o creștere la 25% a tarifelor ar putea împinge inflația IPC peste 4% până la sfârșitul anului.
Dacă inflația crește brusc, Rezerva Federală a SUA (Fed), banca centrală americană, va fi cel mai probabil nevoită să mențină ratele dobânzilor la nivelul ridicat din prezent, ceea ce va crea o dilemă majoră pentru factorii de decizie din moment ce o politică monetară restrictivă într-o economie fragilă ar putea agrava o eventuală recesiune.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Pericolele reale care pasc România în procesul nașterii noii ordini globale. Între Rusia, SUA și Europa. Europa!”)
(Citește și: ”Atlanta Fed: Economia SUA s-a contractat în T1. Care par să fie planurile economice ale administrației Trump”)
(Citește și: ”Taxă pe economia mondială: ”Aceasta este declarația noastră de independență economică. Vom produce tot ce avem nevoie în America”. Rata tarifară medie urcă la cel mai mare nivel din ultima sută de ani”)
(Citește și: ”Fostul negociator șef al lui Trump pe comerț: Explicațiile SUA pentru războaiele comerciale și obiectivele urmărite de actuala administrație”)
***
Urmărește-ne pe Google News
