Cum a calculat administrația Trump ratele tarifare care amenință să dea peste cap economia globală: O scădere, două împărțiri și o înmulțire

Cu toate că ratele tarifare anunțate miercuri seară de președintele american Donald Trump pe importurile din diferite țări nu sunt neapărat niște rate aleatorii, modalitatea de calcul este una de un inedit surprinzător.

Economiștii au căutat să înțeleagă pe ce se bazează ratele tarifare calculate de administrația Trump, mai ales că cifrele sunt foarte diferite între țări, iar oficialii SUA și președintele Donald Trump au vorbit despre bariere comerciale netarifare, taxe precum TVA sau faptul că anumite țări sunt acuzate a-și manipula moneda națională pentru a avea avantaje competitive.

Cum s-a ajuns la ratele tarifare anunțate de Donald Trump

Potrivit informațiilor publicate pe platforma socială X de Dario Perkins, economistul-șef al firmei londoneze de investiții TS Lombard, ratele tarifare au fost calculate prin raportarea surplusului comercial al unei țări, în relație cu SUA, la exporturile totale ale acelei țări către America.

Astfel a fost calculat, în cazul UE, acel nivel presupus de 39% al barierelor comerciale cumulate pe care le-ar aplica economiile europene asupra exporturilor americane.

Ca exemplu: exporturile de bunuri ale Vietnamului au fost în ultimul an de 136,6 miliarde de dolari, iar exporturile americane către țările Vietnam de doar 13,1 miliarde de dolari, rezultând un deficit de 123,5 miliarde. Acest deficit a fost împărțit la exporturile Vietnamului, rezultând o valoare de 0.9, care a fost înmulțită cu 100 pentru a da acel presupus procent de 90% echivalent barierelor comerciale aplicate de Vietnam bunurilor de proveniență americane.

În cazul UE, vorbim despre exporturi de bunuri de 531,6 miliarde de dolari și importuri de 334,4 miliarde de dolari, de unde rezultă un deficit de 198,2 miliarde de dolari. Aceeași operațiuni, ca în cazul Vietnamului, duce la o valoare de 37%, apropiată de tariful presupus de 39% pe care l-ar aplica țările UE, la nivel agregat, pe bunurile americane.

La China, vorbim despre un deficit comercial de 295 de miliarde de dolari : exporturi chineze de 438 miliarde, rezultând un procent de 67%. Înjumătățit, vorbim despre o rată tarifară aplicată bunurilor chineze de 34%, care se adaugă tarifelor deja în implementare de 20%.

Ulterior, aceste rate tarifare agregate pe care le-ar aplica țările pe bunurile americane au fost înjumătățite pentru a da așa-numitul tarif înjumătățit pe care SUA îl vor aplica din 9 aprilie.

Casa Albă a confirmat formula de calcul. Urmează tarifele sectoriale pe semiconductori și produse farmaceutice

„Calculăm rata combinată a tuturor tarifelor, barierelor comerciale non-monetare și alte forme de trișare. Dar îi vom taxa aproximativ la jumătate din ce ne taxează ei. Tarifele vor fi nu chiar 100% reciproce, aș fi putut face asta, dar ar fi fost dificil pentru multe țări”, a spus miercuri seară Donald Trump.

Mai mult, Casa albă a confirmat joi dimineață faptul că ratele tarifare „reciproce” s-au bazat pe dezechilibrul comercial valoric al SUA, nu neapărat pe un calcul elaborat care să adune barierele comerciale aplicate de țările vizate de tarife.

„Numerele (tarifare pentru fiecare țară) au fost calculate de Consiliul Consultanților Economici (…) având la bază conceptul că deficitul comercial pe care îl avem cu o anumită țară reprezintă suma tuturor practicilor comerciale (neloiale), suma trișării pe zona de comerț”, a afirmat un oficial al Casei Albe pentru publicația New York Post.

Acesta a adăugat că practica utilizată este „cea mai corectă din lume”, iar rata tarifară a fost înjumătățită pentru că „președintele este indulgent și vrea să fie îngăduitor cu lumea”.

Potrivit presei americane, președintele Trump vrea să continue cu tarife sectoriale strategice, de 25%, pe semiconductori, produse farmaceutice și posibil și minerale critice.

Nefericitul caz al statului sud-african Lesotho, care cu un PIB de doar 2,4 mld. dolari va fi taxat cu 50% – Lesotho exportă preponderent diamante

Trebuie notat că ratele tarifare nu iau în calcul și balanța comercială a serviciilor, unde, cel puțin cu Europa, SUA au surplus. Totodată, în cazul UK și al altor țări cu relații comerciale echilibrate, care practică totuși o taxă pe valoare adăugată (TVA) aceasta nu pare să fi fost luată în calcul.

Formula aleasă indică de altfel spre faptul că administrația americană a căutat pur și simplu să „codifice” dorința președintelui Trump de a reduce în mod special deficitele comerciale ale SUA.

Un alt exemplu al faptului că formula nu este una elaborată este cazul statului Lesotho, care a fost lovită cu un tarif de 50%, deși aplică ratele tarifare pe care le aplică toți membrii așa-numitei Uniuni Vamale a Africii de Sud, din care mai fac parte Africa de Sud, Namibia, Eswatini și Botswana.

În ciuda faptului că toate cele 5 țări sud-africane aplică aceleași tarife pe bunuri americane, Africa de Sud a fost lovită de SUA cu o rată tarifară de 30%, Namibia de 21%, Botswana de 37% și Eswatini de doar 10%. Spre deosebire acestea patru, Lesotho exportă bunuri în valoare de 236 milioane de dolari către SUA, în mare parte diamante și produse textile, și importă bunuri de doar 7 milioane de dolari din SUA, din cauza faptului că PIB-ul anual al țării sud-africane este de doar 2,4 miliarde de dolari.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Pericolele reale care pasc România în procesul nașterii noii ordini globale. Între Rusia, SUA și Europa. Europa!”)

(Citește și: ”Atlanta Fed: Economia SUA s-a contractat în T1. Care par să fie planurile economice ale administrației Trump”)

(Citește și: ”Taxă pe economia mondială: ”Aceasta este declarația noastră de independență economică. Vom produce tot ce avem nevoie în America”. Rata tarifară medie urcă la cel mai mare nivel din ultima sută de ani”)

(Citește și: ”Fostul negociator șef al lui Trump pe comerț: Explicațiile SUA pentru războaiele comerciale și obiectivele urmărite de actuala administrație”)

***