Finanțarea Guvernului pe piața internă a titlurilor de stat s-a îmbunătățit în prima zi după alegeri, executivul interimar reușind să împrumute luni, de la bănci, 752 milioane de lei, cu ocazia licitației regulate de titluri de stat.
Ministerul Finanțelor a întâmpinat probleme de finanțare imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale din mai, cu o licitație eșuată și apoi o schimbare a calendarului de emisie pentru a opera exclusiv împrumuturi pe termen scurt, inclusiv prin 2 licitații de titluri în euro.
Ratele de dobândă la care se împrumută Finanțele pentru finanțarea deficitului bugetar și acoperirea sumelor necesare refinanțării datoriei au crescut în ultimele săptămâni și au atins săptămâna trecută noi recorduri ale ultimilor trei ani, pe fondul incertitudinilor legate de rezultatul alegerilor, direcția României și guvernul viitor care are de implementat măsuri de corecție a deficitului.
Situația finanțării României s-a detensionat, dar dobânzile rămân la niveluri astronomice pentru un stat UE
Cele 752 milioane de lei împrumutate luni au fost atrase în condiții pozitive ale subscrierilor: băncile au transmis oferte în nume propriu și al clienților de 1,2 miliarde de lei, mai mult decât dublu valoarea de 500 milioane de lei din prospectul licitației.
Totodată, pozitivă este reluarea emisiunilor de obligațiuni cu scadență mai lungă, împrumutul de luni fiind realizat prin obligațiuni cu maturitatea aprilie 2028 (pe 3 ani).
În același timp, dobânda medie la acest împrumut a fost de 7,46%, mult sub costurile de finanțare din ultimele două săptămâni, dar în continuare peste dobânda de 7,09% de la împrumutul din aprilie pe aceeași scadență, aprilie 2028.
Totodată, dobânzile din piața secundară au scăzut abrupt după turul doi al alegerilor, de la 8,4%, vineri, la 7,4%, luni, în cazul ratei de dobândă pentru obligațiunile pe 10 ani.
Incertitudinea legată de corecția deficitului persistă
Forma curbei randamentelor suverane (care arată dobânzile/costul de împrumut al unui stat pe toate maturitățile relevante) indică prezența în continuare a incertitudinii în piață și în rândul investitorilor, cu dobânzile pe termen scurt și mediu semnificativ peste cele pe termen lung. Incertitudinea este cel mai probabil legată de viitoarea coaliție de guvernare, respectiv de „puterea” sa în Parlament în condițiile nevoii de a corecta deficitul bugetar.
Agenția de rating S&P a indicat în urmă cu două săptămâni că România ar putea risca să își piardă ratingul suveran „recomandat investițiilor” dacă turbulențele politice afectează capacitatea țării de a reduce deficitul fiscal și limitează accesul la finanțare externă, după prăbușirea guvernului.
(Citește și: ”Nicușor Dan a câștigat alegerile cu 53,6% la 46,4% – George Simion și-a recunocut înfrângerea”)
***
Urmărește-ne pe Google News
