Ieșirile de capital ale nerezidenților au continuat și după șocul prezidențialelor: Expunerea acestora pe titlurile de stat în lei a atins cel mai mic nivel din ultimii 2 ani

Expunerea investitorilor nerezidenți pe titluri de stat în lei a scăzut în luna ianuarie la 21,2% din totalul titlurilor aflate în circulație, cel mai redus nivel din ultimii doi ani, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanțe.

În luna ianuarie, investitorii străini au fost vânzători neți de titluri de stat în lei, cu ieșiri nete ale nerezidenților de (încă) 3,37 miliarde de lei. Vânzările și presiunea relativ puternică la vânzare pentru o piață nu extrem de lichidă au dus ratele de dobândă la titlurile de stat în lei la maximele ultimilor 2 ani, cu rata suverană pe 10 ani (RO10Y) atingând la mijloc de ianuarie 8,1-8,2%.

Comparativ, în final de septembrie 2024, înainte de începerea campaniei pentru prezidențialele din noiembrie, expunerea nerezidenților pe piața titlurilor de stat în lei era de 24,3% din total. În același timp, la nivel de stoc, expunerea nerezidenților s-a diminuat de la 91,03 miliarde de lei în septembrie 2024 la 80,79 miliarde de lei în ianuarie 2025, ceea ce înseamnă ieșiri nete de capital ale investitorilor străini din piața titlurilor de stat în lei de 9,5 miliarde de lei.

Nota de plată a prezidențialelor: Ieșirile de capital ale nerezidenților se duc cumulat la 10 miliarde de lei. Băncile au contrabalansat

Totodată, la aceste ieșiri se adaugă scăderea expunerii nerezidenților pe titluri de stat denominate în euro și emise pe piața internă, care a venit în jos la nivel de stoc de la 440 milioane de euro (15,4% din total) în septembrie 2024 la 228 milioane de euro (8,1% din total) în final de 2024 și apoi 328 milioane de euro în ianuarie 2025.

Aceste vânzări adaugă echivalentul a încă 500 milioane de lei la ieșirile nete ale investitorilor străini în perioada ultimelor luni de turbulențe de pe piețele financiare interne, cu toate că în ianuarie se consemnează o creștere a expunerii pe titluri de stat în euro.

Ieșirea nerezidenților de pe titlurile de stat în lei a fost contrabalansată de creșterea expunerii sistemului bancar și a fondurilor private de pensii, care au avut intrări nete semnificative în ultimele luni – de aproape 10 miliarde de lei în cazul băncilor.

Deținerile sistemului bancar și al fondurilor de pensii private au ajuns la valori record

La nivel de stoc, deținerile sistemului bancar de titluri de stat în lei au ajuns la un maxim istoric, de 162    miliarde de lei (expunere de 42,4% din total), după intrări nete de 3,31 miliarde de lei, în timp ce  deținerile sistemului pensiilor private au ajuns și ele la o valoare record, de 97 miliarde de lei (25,4% din total), după intrări nete de 1,5 miliarde de lei în luna ianuarie.

Perioada noiembrie – ianuarie a fost o lună de aversiune la risc pe piețele financiare locale, perioadă ce a fost marcată de creșterea volatilității atât pe piețele bursieră și valutară, cât și pe cea de titluri de stat.

Creșterea aversiunii la risc a venit ca urmare a clasării pe primul loc în turul întâi al alegerilor prezidențiale a candidatului cu discurs naționalist, pro-rus, Călin Georgescu și a riscului politic de fragmentare.

Rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale a dus la o creștere a incertitudinilor și a primei de risc suveran, care a redus împrumuturile prin titluri de stat ale Guvernului din noiembrie și decembrie, pe fondul reducerii cererii. Banca Națională a României (BNR) a trebuit de asemenea să intervină în piața valutară și să fie activă în piață prin cumpărarea de lei, după primul tur al alegerilor prezidențiale, astfel încât cursul euro/leu să nu treacă de 5 lei.

Notă: Presiunea pe deprecierea cursului a venit din piața de obligațiuni, mai precis din aceste vânzări ale investitorilor străini, ce și-au redus expunerea pe piața titlurilor de stat în lei. La „ieșirea” din România, investitorii își schimbă leii în valută, ceea ce poate duce la presiune pe depreciere din cauza faptului că piața valutară nu este foarte adâncă.

Vânzările nerezidenților s-au inversat cel mai probabil în ultimele două luni, judecând după evoluția dobânzilor la titlurilor de stat din piața secundară

Ulterior, după prima ieșire cu succes pe piețele externe de finanțare a Ministerului de Finanțe și adoptarea legii bugetului de stat, piața internă a titlurilor de stat s-a mai calmat, inclusiv cu o reducere a dobânzilor suverane din piața secundară, de la 8,1% în ianuarie la 7,4% pentru rata de dobândă pe 10 ani (RO10Y).

Cele mai tranzacționate titluri de stat în lei în luna ianuarie au fost, din nou, cele pe termen scurt, respectiv obligațiunile scadente în octombrie 2026 (RON7NMKOKQG2) și emise în aprilie 2023, care au înregistrat un volum de aproximativ 15 miliarde de lei, mult sub valoarea din noiembrie 2024 de 37 miliarde de lei.

În același timp, obligațiunile scadente în ianuarie 2026 (RO7EKTXSRHD6 – emise în decembrie 2023) au adunat tranzacții de peste 10 miliarde de lei. Pe celelalte scadențe tranzacționate în ianuarie, volumul s-a încadrat în mediile istorice (câteva miliarde de lei).

(Citește și: ”Crește prima de risc a României: costul de îndatorare pe 10 ani din piața secundară ajunge la maximul ultimilor doi ani”)

***