Cancelarul Friedrich Merz a anunțat joi că partenerii de coaliție au ajuns la un acord după luni de discuții și că negocierile cu Comisia Europeană „sunt în mare parte finalizate” pentru plafonarea prețului energiei electrice pentru industriile energointensive. Astfel, prețul energiei electrice va fi plafonat la 0,05 euro/kWh până în 2028 – decizie politică majoră menită să împiedice procesul de dezindustrializare determinat de prețurile tot mai mari ale energiei în Europa. În prezent, prețul energiei electrice este de aproximativ 15 eurocenți/kWh, conform Reuters.
Măsura va viza industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi metalurgia, produsele chimice și producția de automobile – sectoare care au avertizat în repetate rânduri că nu pot fi competitive la nivel global cu costuri ale energiei duble față de cele din SUA.
Piața energetică din Germania este cea mai mare din Europa, cu un consum de aproximativ 500 TWh/an și este supusă la mari presiuni, mai ales după ce s-a renunțat la reactoarele nucleare. De la declanșarea crizei energetice în 2022, prețurile energiei sunt deosebit de volatile – crescând din nou în această toamnă, pe măsură ce producția de energie eoliană scade din cauza vânturilor slabe iar seceta limitează energia hidro. Pentru stabilizarea sistemului energetic, termocentralele pe bază de gaze au produs cel mai producția de după 2021, alături de centralele pe cărbune care au rămas în funcțiune.
În aceste condiții, securitatea energetică a devenit o problemă politică prioritară. Prognoza meteo care indică temperaturi mai scăzute în această iarnă a dus deja prețurile contractelor futures pe bursa de energie din Germania la peste 200 euro/MWh, stârnind furia populației care își vede amenințate locurile de muncă din lipsa de competitivitate și facturi majorate pentru gospodării.
Pentru inima industriei europene, prețul energiei a devenit prețul supraviețuirii
Industriașii germani spun că plafonarea temporară a prețului este esențială pentru a preveni relocarea fabricilor în străinătate unde energia e mai ieftină și nu sunt striviți de suprareglementările europene. Însă vocile critice avertizează că această măsură doar maschează problemele structurale profunde – infrastructura învechită, autorizările lente și energie regenerabilă aleatorie – care fac Germania dependentă de combustibilii fosili în ciuda obiectivelor ambițioase ale Berlinului de a ajunge la net zero emisii în 2050.
Coaliția guvernamentală speră ca în răstimpul de trei ani cât va dura subvenționarea industriei prelucrătoare se va putea extinde capacitatea rețelei de transport care să poată prelua o producție suplimentară de regenerabile inconstante. Dar analiștii avertizează că dacă aceste proiecte nu se vor materializa rapid, țara se va confruntă cu o nouă rundă de contracție a producției industriale până la sfârșitul deceniului.
În prezent, având în vedere că există un risc ridicat ca orice redresare a economiei germane în 2026 să provină în principal din cele trei zile lucrătoare suplimentare față de anul 2025 (ceea ce va adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la creșterea PIB-ului), mai degrabă decât dintr-o redresare generalizată, guvernul de la Berlin a realizat că urgența de a acționa este mare.
Cel mai recent raport al Consiliului Consultativ Economic din Germania a fost unul dintre multele exemple care indică o economie care se confruntă probabil cu cea mai mare provocare economică din ultimii 80 de ani.
Tot în acest context, Guvernul de la Berlin a anunțat construcția unor centrale pe gaze cu o putere instalată de 8 GW și lansarea unui „Fond Germania”. Această idee a fost deja menționată în acordul de coaliție, iar la acea vreme exista un fond de 10 miliarde de euro care ar trebui să atragă alte 90 de miliarde de euro din sectorul privat pentru a sprijini IMM-urile și companiile în curs de dezvoltare.
Cititi si: Raport / Stimulentul fiscal din Germania maschează slăbiciunile structurale: Costurile ridicate cu energia și munca erodează competitivitatea
***
Urmărește-ne pe Google News
