După ce SUA au confirmat că sunt pregătite să furnizeze informații și supraveghere, ca parte a unui plan de securitate occidental pentru Ucraina postbelică și să participe la un eventual scut de apărare aeriană, aliații europeni ai Kievului s-au mobilizat și au pus cap la cap detaliile contribuției proprii.
Potrivit Financial Times, europenii au schițat un plan care ar implica o zonă demilitarizată, posibil patrulată de trupe neutre de menținere a păcii dintr-o țară terță convenită de Ucraina și Rusia. O frontieră mult mai robustă în spatele acesteia ar fi apărată de trupe ucrainene înarmate și antrenate de NATO, iar o forță de descurajare condusă de Europa ar fi apoi staționată mai adânc în Ucraina ca a treia linie de apărare, cu sprijinul SUA din ariergardă.
Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean, a confirmat informațiile publicate de FT și a declarat că fiecare țară din coaliție va contribui în mod diferit, „iar în final imaginea va fi o combinație de sprijin militar, politic și economic”.
Discuțiile s-au axat pe patru-cinci brigăzi europene „pe teren, furnizate de Coaliția celor care vor dispuși”, plus „facilitatori strategici” din SUA”, a mai spus Iermak.
Însă chiar și cu potențialul sprijin al SUA, electoratul și politicienii din multe țări europene rămân îngrijorați cu privire la posibila desfășurare de trupe în Ucraina.
Când cancelarul german Friedrich Merz a declarat recent că intenționează să înceapă consultările cu parlamentul cu privire la o posibilă desfășurare militară în Ucraina, reacția a fost rezervată. Ministrul său de externe, Johann Wadephul, a declarat că o astfel de desfășurare ar depăși capacitatea Bundeswehrului, deoarece acesta construia deja o brigadă blindată în Lituania pentru a proteja flancul estic al NATO. Alți lideri politici au declarat că discuția era prematură, deoarece nu existau semne că un acord de pace era iminent.
Chiar și în Franța, unul dintre principalii susținători ai trimiterii de trupe pe teren, sprijinul public depinde de existența unui acord de pace definitiv, spre deosebire de un armistițiu. Un sondaj realizat în martie de institutul Elabe a arătat că 67% dintre respondenți susțin trimiterea de trupe franceze dacă Kievul și Moscova ajung la un acord de pace.
Implicarea Marii Britanii rămâne, de asemenea, condiționată. Prim-ministrul Keir Starmer a declarat că o astfel de forță de securitate ar fi desfășurată numai dacă SUA promit să ofere un sprijin care să asigure asistență militară trupelor sale în cazul în care acestea ar fi atacate de Rusia.
(Citește și „WSJ: Alegătorii din marile state europene sunt sceptice în privința planurilor guvernelor de a trimite trupe în Ucraina, după un acord de pace”)
***
Urmărește-ne pe Google News
