Planurile gvernelor europene de a trimite mii de militari în Ucraina în cazul în care se ajunge la un acord de pace între Kiev și Moscova se lovesc de un scepticism important: cel al opiniei publice europene, scrie Wall Street Journal (WSJ).
Președintele american, Donald Trump, s-a arătat recent deschis ideii ca SUA să ofere Ucrainei anumite garanții de securitate, după ce Franța și Marea Britanie au propus trimiterea unei așa-numite „forțe de asigurare” în Ucraina, după un acord de pace, pentru a descuraja noi atacuri din partea Rusiei.
Liderii europeni se confruntă însă cu faptul că mulți alegători se opun oricărei desfășurări de trupe care le-ar pune în pericol viața. Țările est-europene nu doresc să-și îndepărteze forțele de la propriile granițe, care formează flancul estic al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Opoziția este destul de răspândită și în Italia și Germania, care sunt bântuite de moștenirea celui de-al Doilea Război Mondial.
Probleme pentru coaliția din Germania
Când cancelarul german Friedrich Merz a declarat recent că intenționează să înceapă consultările cu parlamentul cu privire la o posibilă desfășurare militară în Ucraina, reacția a fost rezervată.
Ministrul său de externe, Johann Wadephul, a declarat că o astfel de desfășurare ar depăși capacitatea Bundeswehrului, deoarece acesta construia deja o brigadă blindată în Lituania pentru a proteja flancul estic al NATO. Alți lideri politici au declarat că discuția era prematură, deoarece nu existau semne că un acord de pace era iminent.
Orice desfășurare de trupe de către Germania poate fi decisă numai de parlament, unde coaliție de guvernare are o majoritate relativ mică. Partidele de opoziție de extremă dreapta și extremă stânga se opun cu vehemență trimiterii de trupe în Ucraina.
Și un sondaj realizat săptămâna trecută de firma de sondaje Insa a arătat că 56% dintre respondenți se opun unei contribuții germane, o creștere față de primăvară.
Francezii vor neapărat acord de pace, nu armistițiu
Chiar și în Franța, unul dintre principalii susținători ai trimiterii de trupe pe teren, sprijinul public depinde de existența unui acord de pace definitiv, spre deosebire de un armistițiu. Un sondaj realizat în martie de institutul Elabe a arătat că 67% dintre respondenți susțin trimiterea de trupe franceze dacă Kievul și Moscova ajung la un acord de pace.
În absența unui astfel de acord, 68% dintre respondenți s-au opus.
Oficialii europeni spun că este greu să convingă publicul să accepte orice desfășurare de trupe fără o declarație clară din partea SUA că trupele europene vor avea sprijinul celei mai avansate armate din lume. În ciuda unei serii de eforturi diplomatice frenetice în ultimele săptămâni, încă nu este clar ce ar fi dispuse să ofere Statele Unite. Trump a exclus trimiterea de trupe pe teren, afirmând în același timp că Statele Unite vor avea un rol în garantarea securității Ucrainei.
Mulți lideri europeni spun că desfășurarea de trupe în Ucraina este vitală pentru securitatea Europei, avertizând că Rusia va invada alte părți ale Europei dacă Kievul cade. Trupele terestre demonstrează, de asemenea, angajamentul Europei de a proteja Ucraina, în timp ce Washingtonul analizează ce tipuri de garanții de securitate să ofere în cele din urmă. Aceste argumente se bucură de sprijinul majorității în anumite părți ale Europei, în special în țările nordice. Țările de Jos, Danemarca și Estonia au declarat că sunt gata să contribuie cu trupe.
Președintele francez Emmanuel Macron a încercat să liniștească opinia publică, afirmând că orice trupe trimise vor fi staționate la aeroporturi și alte infrastructuri cheie, departe de zonele fierbinți. Macron și alți lideri europeni au afirmat de mult timp că apărarea frontului ar trebui lăsată în seama armatei ucrainene bine înarmate.
Britanicii pun condiții
Implicarea Marii Britanii rămâne, de asemenea, condiționată. Prim-ministrul Keir Starmer a declarat că o astfel de forță de securitate ar fi desfășurată numai dacă SUA promit să ofere un sprijin care să asigure asistență militară trupelor sale în cazul în care acestea ar fi atacate de Rusia.
Potrivit sondajelor, majoritatea publicului britanic este mulțumită de implicarea armatei sale în orice misiune de menținere a păcii, dar nu ar dori să provoace o confruntare directă cu Rusia.
Guvernul lui Starmer nu s-a pronunțat cu privire la posibilitatea ca trupele britanice din Ucraina să aibă dreptul să tragă asupra soldaților ruși în cazul unei noi invazii a Ucrainei.
Franța și Marea Britanie intenționează să trimită împreună între 6.000 și 10.000 de soldați, mai scrie WSJ. Implicarea Marii Britanii se va concentra probabil pe domeniul maritim și aerian, ajutând la supravegherea spațiului aerian și a mării pentru a descuraja orice invazie rusă. Orice prezență a armatei se va concentra probabil pe instruirea forțelor terestre ucrainene.
Polonia rămâne rezervată
Polonia a fost unul dintre cei mai mari donatori de sprijin pentru Ucraina în primii ani ai conflictului, trimițând avioane de luptă, tancuri, elicoptere și transportoare blindate de personal pe front. Dar Varșovia a trasat o linie roșie în ceea ce privește trimiterea de trupe în Ucraina ca parte a unei forțe de securitate mai largi susținute de SUA.
Riscurile implicate de trimiterea de trupe în Ucraina sunt mult mai mari pentru țările de frontieră, spune Polonia. Forțele sale, susține Varșovia, ar putea declanșa o escaladare a conflictului care s-ar putea extinde pe teritoriul polonez.
(Citește și „Germania vrea ca garanțiile de securitate pentru Ucraina să fie susținute de cât mai multe state, inclusiv din afara Europei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
