Sectorul industriei prelucrătoare din Franța a depășit o recesiune de 2 ani și jumătate, oferind o oarecare speranță pentru a doua cea mai mare economie a zonei euro, în contextul unei noi turbulențe politice.
Indicele managerilor de achiziții din industria prelucrătoare PMI al S&P Global a crescut la 50,4 în august, de la 48,2 în iulie, trecând peste pragul de 50 care separă creșterea de contracție pentru prima dată din ianuarie 2023, relatează Bloomberg.
Datele sondajului au relevat o expansiune pentru bunurile de consum și cele intermediare, împreună cu o creștere surprinzătoare a ocupării forței de muncă. Pentru a se menține pe tendința crescătoare, sectorul industrial trebuie să depășească obstacole precum instabilitatea guvernamentală, tarifele majorate ale SUA, plafonate de recentul acord dintre UE și administrația Trump.
„Faza de contracție din industria prelucrătoare franceză pare să se fi încheiat”, a declarat luni Jonas Feldhusen, economist la Hamburg Commercial Bank AG, într-un comunicat. „Cu toate acestea, situația rămâne fragilă, având în vedere numeroasele provocări, cum ar fi tarifele vamale și concurența internațională intensă.”
Industria apare ca o rază de speranță pentru economia Franței, care, în rest, suferă din cauza cererii internă slabă și de lipsa investițiilor. Ultimele cifre privind producția din acest sector au arătat cea mai mare creștere din ultimii cinci ani în iunie, determinată de producția mijloacelor de transport, pe măsură ce constrângerile lanțului de aprovizionare s-au relaxat.
Sondajul lunar realizat de Banca Franței în rândul liderilor mediului de afaceri indică o consolidare a producției, companiile industriale a raportat o „creștere semnificativă” a activității în iulie și anticipând un nou avans în august. Banca centrală a menționat, de asemenea, condiții mai bune de aprovizionare pentru industria prelucrătoare, cu o creștere notabilă a livrărilor de materiale și echipamente de transport.
Cu toate acestea, perspectivele generale sunt incerte, guvernul fiind din nou în pregul colapsului din cauza planurilor de reducere a imensei datorii publice. Directorii își exprimă îngrijorarea legată de posibilitatea posibila schimbare a guvernului de la Paris ceea ce le-ar crește povara fiscală.
Investițiile corporative au încetinit după ce președintele Emmanuel Macron a convocat alegeri anticipate în iunie anul trecut. Pentru T2/2025, ultimul trimestru pentru care sunt disponibile date, investițiile au scăzut cu 0,2%.
Încrederea mediului de afaceri și în rândul gospodăriilor au rămas, de asemenea, sub mediile pe termen lung după alegerile anticipate. Având în vedere că actualul prim-ministru, Francois Bayron, ar putea să nu supraviețuiască votului de încredere programat pentru 8 septembrie, partidele de opoziție cer președintelui Macron să convoace noi alegeri, în loc doar să numească doar un nou premier.
Cititi si: WSJ: Franța ajunge la un nivel de disfuncționalitate fiscală fără precedent și riscă să rămână fără guvern. Cauzele crizei
***